Sistemul de sănătate românesc este la coada Europei. Pacienți, reprezentanții acestora, medici de toate specialitățile, directori de spitale au discutat ieri despre problemele din Sănătatea românească. 4% din PIB se alocă sistemului sanitar, iar, în Europa, doar Cipru stă mai rău decât noi. Se cer mulți bani pentru sistemul medical, organizare mai bună, dar și transparență totală.
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) a lansat campania „Pacient pentru România – 6% pentru Sănătate!“. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de finanțarea sistemului de sănătate. Înaintea noastră se află chiar și Serbia, și Muntenegru. De asemenea, la capitolul cheltuieli cu medicamente, consumul pe persoană este de 216 euro, raportat la o medie europeană de 350 de euro. Dacă trecem în revistă lista de medicamente compensate, vedem că în perioada 2009-2013 România a introdus 40 de molecule noi, în timp ce în Cehia au fost introduse 187, iar în Slovenia 235. În plus, România ocupă loc fruntaș și la mortalitatea infantilă. Este pe a doua poziție în UE, la fel și la numărul de bolnavi care suferă de afecțiuni cronice. „Sănătatea este o necesitate, nu o cheltuială. Este o investiție pe viitor. Suntem printre cetățenii UE cu cel mai limitat acces la servicii medicale, la medici, la tratamente, la medicamente. Așa cum am văzut, avem personal medical nemulțumit din cauza salarizării. Cred că o finanțare corectă ar rezolva cumva aceste probleme“, a spus Radu Gănescu, președintele COPAC.
„Pe lângă o finanțare mai bună este nevoie și de transparență totală“
Transparența sistemului și organizarea acestuia sunt alte puncte importante pe care trebuie să se pună accent. „România are alocat pentru Sănătate 4% din PIB. Eu cred că, de fapt, este trei și ceva pentru că nu știe nimeni exact. 6% ar fi un prim pas. Ungaria are 8% și mă întreb ce resurse suplimentare are față de noi? În Europa, în urma noastră mai este decât Cipru cu 3,1%, media europeană fiind 7,2 la sută din PIB. Pe lângă o finanțare mai bună, este nevoie și de transparență totală pentru că acum nu există. Dacă ne uităm pe CNAS și vrem să vedem cât și pe ce s-a cheltuit este mai greu. În România, pentru siguranța publică se dă 2,2% din PIB, iar media UE la acest capitol este 1,8%. Aici se găsesc bani. M-aș bucura să se dea 6%, dar problema este că și 8% dacă s-ar acorda, pe regulile actuale, situația ar fi la fel. Ar trebui să depășim măcar Ungaria. În plus, este nevoie și de mai multă considerație pentru personalul medical“, a precizat prof. univ. dr. Tudor Udriştoiu.
„Statul vă garantează accesul la aproape orice investigație, dacă aveți bani“
Reprezentanții sistemului de sănătate spun că, deși prin Constituție se garantează pacientului român dreptul la sănătate, în realitate bolnavul trebuie să plătească pentru multe dintre serviciile de care are nevoie. În plus, de la plata asigurărilor de sănătate sunt foarte multe categorii exceptate. „Orice reformă trebuie să plece de la Constituție. Acolo există un articol referitor la sănătate care spune că statul garantează sănătatea cetățenilor săi. În prezent, statul mută o grămadă din prerogrative în privat. Aveți acces să vă puneți o proteză mâine dacă plătiți. Statul vă garantează accesul la aproape orice investigație, dacă aveți bani. Problemele sunt profunde. Și noi, medicii, suntem pacienți la un moment dat. De la plata asigurărilor de sănătate sunt foarte multe categorii exceptate. Sunt oameni care spun că nu realizează nici un venit, dar au proprietăți, case, mașini și plătesc impozit, în schimb contribuție la sănătate, nu. Majoritatea medicilor pleacă în străinătate nu numai din cauza salariului mic, ci și a programului excesiv de lucuru. Pleacă medici care au peste 40 de ani și au ajuns să câștige bine în România lucrând și la stat, și la privat, dar pleacă în alte țări pentru un program normal de lucru“, a spus dr. Elodor Cârstoiu.
Spitalele mici o duc greu
Într-un sistem subfinanțat, pentru spitalele mici este cel mai greu să reziste. Este și cazul unității medicale din Băilești. Din contractul pe care spitalul îl care cu CAS Dolj abia reușește să plătească salariile angajațiilor. La asta se adaugă și faptul că în zonă locuiesc multe persoane neasigurate care, pentru a beneficia de îngrjiri medicale, aglomerează Unitatea de Primiri Urgențe. „Principalele probleme sunt subfinanțarea și lipsa medicilor. Problema finanțării pleacă de la contractare. Se face o formulă de calcul atunci când se stabilește ce sumă primește un spital prin contract cu CAS, formată din tarif, ICM (totalitatea tipurilor de cazuri tratate într-un spital în funcție de complexitatea lor – n.r.) și numărul de pacienți pe care poți să-l contractezi, iar acesta este calculat în funcție de alți doi indicatori, numărul de paturi și rata de ocupare a acestora. Există un indice de referință cu care această formulă se înmulțește. Pentru spitalele mici, acest indice se reduce cu 15%. Populația este săracă în zonă. Sunt foarte multe prezentări în urgență pentru că oamenii nu au asigurare și ar trebui să plătească. Avem peste 1.000 de prezentări pe zi în Urgență“, a declarat Mirela Țibreanu, directorul Spitalului din Băilești.
