În centrul localităţii Strehaia, din judeţul Mehedinţi, în imediata apropiere a drumului european care leagă Drobeta Turnu Severin de Craiova, se află Mănăstirea Strehaia, ce se remarcă prin sistemul de fortificații care face din ea o adevărată fortăreață. Ea este amprenta pe care istoria și-a lăsat-o în acest oraş, printre casele cu turnuleţe, palatele de marmură ridicate după 1989 şi locuinţele modeste ale majorităţii populaţiei. Ansamblul mănăstirii se diferenţiază de tot ce înseamnă Strehaia de astăzi. Biserica monument istoric este însă nerestaurată, iar picturile de pe pereţi sunt şterse.
Uşa de la intrare e din timpul lui Constantin Brâncoveanu
În secolele XIV-XVII, Strehaia a fost reşedinţa provizorie a Băniei de Severin, și tot aici au fost Bănia de Strehaia, condusă de Neagoe Strehăianul, și Bănia de Mehedinţi, condusă de Mihai Viteazul. Orașul a mai fost capitală temporară a Ţării Româneşti și Episcopie. Proprietarii moşiei şi ai satului Strehaia, viitorii boieri Craioveşti, au ridicat aici, la începutul secolului al XVI-lea, o curte boierească cu un castel şi o biserică mai mică. Aceasta a fost folosită ulterior de Pătraşcu cel Bun şi de fiul său, Mihai Viteazul, de unde şi legenda potrivit căreia Mihai Viteazul este ctitorul acestei mănăstiri, iar curtea Craioveştilor – locul unde s-a născut şi a fost botezat. Mănăstirea Strehaia, aşa cum o cunoaştem astăzi, este ctitoria lui Matei Basarab şi a doamnei Elena. Se diferenţiază prin orientarea altarului cu 42 de grade spre sud, turlă dreptunghiulară situată pe pronaos, turnuleţul de acces la turlă pe latura sud-vestică, cafasul domnesc care făcea legătura cu casa domnească printr-un coridor suspendat. Uşa de la intrare este sculptată de meşterul Ghiura şi datează din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Strehaia a funcţionat ca mănăstire de călugări din 1645 până în 1863. A fost condusă de 28 de egumeni. Ea a fost desființată în urma Legii de secularizare a averilor mănăstirești din 1863 și a rămas ca biserică de mir până în 1958, când s-a dat în folosință noua biserică a localității Strehaia. De-abia după 1989, la propunerea Arhiepiscopiei Craiovei, în urma aprobării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și a recunoașterii de către stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, mănăstirea s-a reînființat, reluându-se astfel viața monahală după o întrerupere de 127 de ani, arată Episcopia Severinului și Strehaiei. Din decembrie 2007, funcţionează ca mănăstire de maici. „Între aceste ziduri a fost scrisă istorie. Ansamblul Mănăstirii Strehaia, format din biserica monument istoric, beciurile palatului domnesc, fundațiile vechilor chilii și zidul de incintă al vechii cetăți medievale, este nominalizat în Legea nr. 5/2000, secțiunea III zone protejate, ca obiectiv istoric de interes național cu valoare excepțională. Mănăstirea Strehaia adăposteşte câteva obiecte de o mare valoare, printre care se numără tablouri, în care apare înfăţişat, pentru prima şi ultima oară în întreaga istorie, domnitorul Matei Basarab, împreună cu fiul său adoptiv, Mateiaş. Din cărămida chiliilor s-a construit o parte din clădirile spitalului din oraş. În perioada 1893-1896, ruinele palatului şi chiliilor au fost distruse, totul a fost acoperit cu pământ. Pridvorul bisericii a fost transformat în grajd. În perioada 1965-1970 au fost refacute zidurile din incintă, aproape de înalţimea iniţială, beciul palatului şi chiliile până la suprafaţa solului. A fost apoi reparat turnul, scările de acces în turnul bisericii. Din 2004, mănăstirea a fost prinsă într-un nou proces de reabilitare. A fost un proiect amplu, care a durat ani în şir, proiectul de consolidare-restaurare a presupus un efort considerabil de cercetare arheologică, reconstituire şi reconstrucţie a beciurilor palatului domnesc, fundaţiilor vechilor chilii şi zidului de incintă al vechii cetăţi medievale. În acest moment, la mănăstire au loc lucrări de extindere a clădirilor destinate măicuţelor“, a spus Sâmion Burcu, primarul oraşului Strehaia.
„Pentru restaurarea picturii din interiorul bisericii se lucrează la întocmirea unui proiect“
Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au menţionat că Mănăstirea „Sfânta Treime“ din Strehaia face parte din categoria monumentelor istorice de interes naţional şi este inclusă în planul naţional de restaurare întocmit de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional prin Institutul Naţional al Patrimoniului. „În consecinţă, lucrările de restaurare şi investiţii care au fost executate sau urmează a se realiza la această sfântă mănăstire sunt proiecte întocmite, finanţate şi coordonate de aceste instituţii. Mănăstirea efectuează doar lucrări de întreţinere şi bună chivernisire a ansamblului mănăstiresc existent. Sumele folosite pentru realizarea acestor lucrări sunt provenite din donaţiile unor credincioşi şi din resurse proprii. Pentru restaurarea picturii din interiorul bisericii se lucrează la întocmirea unui proiect ce urmează a primi avizele necesare şi, în raport de posibilităţile financiare, poate fi dus la bun sfârşit, prin eforturi proprii sau prin programul naţional de restaurare a monumentelor istorice“, a precizat preot Viorel-Ion Vlăducu, consilier Comunicaţii Media al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
