8.4 C
Craiova
joi, 12 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljConf. univ. dr. psihiatru George Bădescu: „Ne confruntăm cu creșterea numărului cazurilor de suicid“

Conf. univ. dr. psihiatru George Bădescu: „Ne confruntăm cu creșterea numărului cazurilor de suicid“

Conf. univ. dr. psihiatru George Bădescu este șeful Clinicii II de Psihiatrie (Foto: Lucian Anghel)
Conf. univ. dr. psihiatru George Bădescu este șeful Clinicii II de Psihiatrie (Foto: Lucian Anghel)

Clinica II de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova este mereu plină de bolnavi. Numărul persoanelor care suferă de boli psihice este în continuă creștere. Dacă, în urmă cu zeci de ani, schizofrenia era printre afecțiunile cele mai întâlnite, acum depresia este cea care face ravagii. Îngrijorător este că s-au înmulțit și cazurile de suicid, aproape în fiecare săptămână în clinică ajunge un astfel de pacient.

În saloanele cu ziduri înalte și groase ale Clinicii II de Psihiatrie sunt 60 de paturi mereu ocupate. Bolile pentru care doljenii ajung aici sunt în concordanță cu vremurile pe care le trăim. Poate pare greu de crezut, dar tot mai mulți tineri sunt prinși în ghearele depresiei. Starea postadolescentină, presiunea socială, lipsa unui loc de muncăm și a unui venit, absența părinților plecați la muncă în străinătate sunt câteva dintre cauzele acestui fenomen.
Conf. univ. dr. George Bădescu, șeful acestei clinicii, spune că dacă la începutul carierei sale în psihiatrie cazurile de depresie care duceau la suicid erau accidentale, acum aproape în fiecare săptămână în clinică ajunge un astfel de pacient. „Bolile psihice de bază precum schizofrenia sau anumite stări bipolare își păstrează procentele ca număr de bolnavi. În schimb, alte tulburări precum depresia sunt în creștere într-un număr alarmant. Se preconizează că depresia o să ajungă în 2020 a două cauză de dizabilitate după bolile cardiovasculare. Sistemul psihiatric ar trebui readaptat astfel încât să se poată adapta la aceste schimbări. Ne confruntăm cu ceea ce este mai grav, creșterea cazurilor de succid. Există și o scădere a vârstei pacienților, ne apropiem foarte mult de vârste între 16 și 25 de ani. La starea postadolescentină, presiunea socială și lipsa unei familii organizate se adaugă și  consumul de alcool, de etnobotanice – care se procură ușor, fumatul, metode prin care tinerii încearcă să acopere anumite frustrări sau să braveze“, explică dr. George Bădescu.

„Alcoolismul, o problemă care trebuie rezolvată în centre speciale“

După ce ajung la spital, unii reușesc să scape de dependență, alții au nevoie de consiliere și tratament. Pentru pacienții cu adicție (dependență față de un drog, cu tendința creșterii progresive a dozelor – n.r.) sau dependenți de alcool, în alte țări europene există centre speciale. În România, numai la București funcționează un astfel de centru și acolo sunt trimiși și pacienții din Craiova. „Avem cazuri aduse de pe stradă de poliție. Pentru situațiile de adicție și alcoolism, în toată Europa există secții speciale. Psihiatria se ocupă de bolile psihice, iar în aceste cazuri nu este vorba de așa ceva. Este ca într-o stare de beție, persoana consumă alcool, a doua zi își schimbă starea și nu mai are nimic, dar problema cu alcoolul rămâne și trebuie tratată psihologic și nu numai, de aceea este nevoie de aceste centre. Trebuie personal specializat în așa ceva. Alcoolismul este o problemă care trebuie rezolvată în aceste centre speciale, nu în clinica de psihiatrie. Noi ne ocupăm de cazurile grave și sunt pacienți care vin pentru că vor să scape de viciu și nu prea avem ce să le face noi, acestea ar putea fi tratate în ambulator și cu mai puțini bani“, a spus șeful Clinicii II Psihiatrie.

Nu există centru pentru patologia psihiatrică a vârstnicilor

Sistemele de sănătate din alte țări au fost completate cu aceste centre. În plus, în multe state funcționeză sistemul Help clinic, prin care pacientul depresiv poate lua legătura în orice moment cu un specialist. În Oltenia lipsește și un centru de gerontopsihiatrie (gerontopsihiatria este patologia psihiatrică a vârstei a III-a – n.r.). „Sunt oameni care au gândire ambivalentă, adică vor să comită un act suicidal și stau pe gânduri dacă să facă asta sau nu. În acele momente ar fi necesar un ajutor. Sunt multe țări care adoptă sistemul Help clinic, adică omul primește ajutor imediat prin telefon, un specialist mediază acest moment psihic. La noi mai este și problema legată de pacienții de vârsta a treia. În acest caz nu suntem pregătiți. Sunt familii care vin și îi lasă în holul spitalului și spun că o să cheme televiziunea dacă nu îi primim. Aceste cazuri ar trebui să fie preluate de un centru de gerontopsihiatrie. În Oltenia nu există, deși ar fi necesar. Aceste centre ar trebuie să moduleze prin tratament suferința bolnavului care are nu numai o problemă psihică, ci și alte afecțiuni, precum cele cardiovasculare. Pot să fie stări care duc la demență și pacientul trebuie îngrijit undeva permanent. Sunt posibilități de dezvoltare a psihiatriei, care ar însemna și locuri de muncă pentru tinerii specialiști, mai ales că România are o populație îmbătrânită“, a explicat conf. univ. dr. George Bădescu.

Condiții de internare bune

În România, pacienții care suferă de boli psihice sunt tratați cu aceeași terapie de care beneficiază orice pacient european. Problema este legată de cantitatea medicației. Orice întrerupere a tratamentului costă sănătatea bolnavului. „Medicația nouă cu preparate antipsihotice și antidepresive a pătruns și la noi, însă trebuie să dispunem și cantitativ de aceste medicamente. Sunt medicamente de lungă durată, care trebuie luate luni și uneori chiar ani la rând. Întreruperea tratamentului înseamnă trecerea pe alt medicament, care nu știi ce rezultat va avea. Iar pacienții pot să aibă recăderi“, a precizat medicul psihiatru.
Condițiile în care sunt internați pacienții în Clinica de Psihiatrie sunt dintre cele mai bune. Numărul de paturi din saloane a scăzut și mobilierul este nou. „Condițiile actuale din clinică ne ajută să putem concura cu spitalele din alte țări. Am fost în alte state, am văzut ce este acolo și am încercat să fac și aici ceva asemănător. M-am bucurat și de ajutorul autorităților. Din 2003, au început să apară schimbările. Înainte aveam sobe cu gaz, saloanele erau mari, cu 20 de paturi, condițiile erau arhaice. Acum saloanele au mai puține paturi și toate sunt noi“, povestește șeful clinicii.

„Aproape jumătate din rezidenți pleacă”

Clinica nu are deficit de personal. Probleme apar atunci când în clinică ajung pacienți agitați de care ar trebui să se ocupe personalul specializat. În alte secții de psihiatrie din Europa există. „Sunt probleme în ceea ce privește pacientul agitat, cel care tulbură liniștea publică, acea persoană care are o stare de beție acută sau consumă droguri și pe care îl aduc de obicei agenții de poliție. Este foarte greu să facem față. În alte secții din Europa există personal specializat. Noi ne descurcăm cum putem“, a adăugat dr. Bădescu.
În plus, jumătate din medicii rezidenți aleg să lucreze peste hotare. „Medicina durează șase ani, după care nu ieși nimic, ai doar o diplomă. Trebuie să faci o specializare care durează între patru și șapte ani. Un medic ajunge să își folosescă cunoștințele în jur de 30 de ani, timp în care alții câștigă bani. La asta se adaugă faptul că mereu trebuie să se pregătească, practic el este omul spitalului. Oferta financiară este mică. Aproape jumătate din rezidenți pleacă pentru că li se oferă salarii de 50.000 de euro pe an, față de 1.500 de lei pe lună cât primesc aici”, spune conf. univ. dr. George Bădescu, care pregătește viitoarele generații de psihiatri.
Necesar ar fi și un program național de prevenție legat de bolile psihice și vicii. „Nu avem nici un program de prevenție. A fost unul pentru adicții și substanțe, în urmă cu șapte ani, și de atunci nu s-a mai făcut nici un program în psihiatrie. Sunt necesare mai ales pentru tinerii care nu au elemente de educație și prevenție. Este util un astfel de program la care să participe echipe de psihiatri, psihologi“, a concluzionat conf. univ. dr. psihiatru George Bădescu.

Și-a aruncat copilul de la etajul opt, apoi s-a sinucis

O femeie şi fiul ei în vârstă de cinci ani au fost găsiţi morţi, joi seară, în apropierea unui bloc din cartierul Crângaşi din Capitală. Poliţiştii au fost sesizaţi, prin numărul de urgenţă 112, de o persoană care trecea prin acea zonă.
Eugenia Constantin, în vârstă de 35 de ani, era avocat în Baroul Bucureşti şi avea biroul în apartamentul în care locuia, împreună cu mama sa şi cu copilul, şi de la balconul căruia s-a aruncat. Conform anchetatorilor, femeia suferea de depresie de mai multă vreme, ca urmare a unor certuri cu mama sa, care ar fi refuzat să-l accepte pe tatăl copilului. De altfel, ea s-ar fi aflat sub tratament pentru depresie. În haina femeii, anchetatorii au găsit un bilet de adio, în care aceasta a scris că îi pare rău şi îşi cere iertare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS