Declaratia ministrului francez de externe referitoare la extinderea UE cu 12 state, este „o incurajare si o recunoastere a eforturilor realizate de Romania de la deschiderea negocierilor de aderare, in februarie 2000“, a declarat premierul Adrian Nastase, citat de cotidianul Le Figaro.
Ziarul publica un articol despre vizita la Paris a primului ministru al Romaniei, afirmind ca Adrian Nastase i-a solicitat lui Lionel Jospin desemnarea unui consilier francez care sa sprijine Bucurestiul in negocierile de aderare. Potrivit premierului roman, in cazul admiterii de noi membri in UE, „fie se negociaza pe baza unor criterii tehnice si economice, fie predomina principiul diferentierii, fie se negociaza pe baza criteriilor politice si, in acest caz, de ce sa fie izolate doua tari situate, in plus, intr-o parte a Europei totdeauna foarte vulnerabila?“ In realitate, continua primul ministru roman, ,,Hubert Vedrine nu face decit sa spuna cu voce tare ceea ce Comisia Europeana gindeste in tacere: grupul celor zece candidati nu este omogen si nici o tara nu indeplineste in intregime criteriile de aderare. Acest fapt confirma ca largirea, adica reunificarea Europei, este un proces eminamente politic“.
Un prim pas
In iunie 2001, aminteste Adrian Nastase, Consiliul European de la Göteborg isi exprimase solidaritatea politica fata de Romania si Bulgaria. ,,Din nefericire, constata primul ministru roman, aceasta declaratie nu a fost urmata de efecte. Cuvintele domnului Vedrine constituie, poate, un prim pas. Sper, in orice caz, ca ele vor suscita discutii aprofundate la apropiatul Consiliu European de la Laeken“, prevazut peste doua saptamini. Dar daca „un big bang“ cu 12 tari corespunde ,,preocuparilor formulate de mult timp“ de catre Bucuresti, Romania este oare gata la acest eveniment? ,,Aceasta depinde de criteriile de care se tine seama, raspunde Adrian Nastase. In orice caz, noi nu dorim sa intirziem aderarea celorlalte state candidate si, cu sprijinul Comisiei Europene, vom face tot posibilul pentru a recupera intirzierea noastra. In raportul sau anual, Bruxelles a evidentiat, de altfel, o tendinta pozitiva a economiei romanesti“.
Bilant onorabil
Primul ministru al Romaniei din decembrie 2000, Adrian Nastase poate, intr-adevar, sa fie mindru de un bilant onorabil, mai ales de o reluare a cresterii economice (5% in acest an) si o relansare a reformelor structurale (privatizari si restructurarea sectorului energetic). La inceputul lunii noiembrie, FMI a dat o nota buna Bucurestiului, acordindu-i un credit stand-by de 383 de milioane de dolari. Este un lucru indraznet, stiindu-se ca toate cele cinci acorduri stand-by semnate incepind din 1990 fusesera toate suspendate, pentru ca guvernele precedente nu si-au onorat promisiunile privind reformele. Comisia Europeana a recunoscut, de asemenea, „progrese importante“ in domeniul drepturilor omului, prin depenalizarea homosexualitatii si introducerea suspendarii in dreptul penal. Format in anturajul comunismului, Adrian Nastase, in virsta de 51 de ani, se declara in prezent un partizan hotarit al unei economii liberale si ferm decis sa integreze Romania in structurile euroatlantice. Masurile luate pina in prezent de guvernul sau merg in aceasta directie. Demarcindu-se de politica promovata de catre partidul sau intre anii 1992-1996 (Partidul Democratiei Sociale, devenit Partidul Social Democrat), primul ministru a dobindit o credibilitate care lipsea majoritatii predecesorilor sai. Dar ramine inca mult de facut pentru redresarea unei tari sfisiate de o jumatate de secol de obscurantism. De exemplu, sa fie convinsi occidentalii, foarte prudenti, sa investeasca in Romania, (unde volumul investitiilor straine este cel mai slab din Europa de est); sa se combata o economie subterana care reprezinta 50% din PIB sau sa se puna capat unei coruptii generalizate. Respectind consemnele de austeritate a economiei din partea FMI, guvernul trebuie, in acelasi timp, sa tina in friu o situatie sociala alarmanta: 44% din populatia Romaniei traieste sub pragul de saracie.
