Tot mai mulți copii cresc fără părinți alături. Potrivit datelor furnizate de unităţile de învăţământ, la începutul acestui an școlar, 7.800 de elevi au părinții plecați în străinătate. Lipsa familiei poate influența conduita unora dintre aceștia: se izolează, nu mai mănâncă, nu mai dorm suficient. În aceste situații, reprezentanții unităților școlare devin responsabili.
Începând din acest an școlar, a apărut Hotărârea de Guvern nr. 691/2015 cu procedură de monitorizare a modului de îngrijire și creștere a copilului cu părinții plecați în străinătate și serviciile de asistență socială de care acesta poate beneficia. Actul normativ face responsabile inclusiv cadrele didactice de la clasă care, odată ce sesizează că un astfel de elev nu mai are randament școlar, trebuie să apeleze la asistență socială. Totodată, unitățile școlare trebuie să monitorizeze și să transmită către diverse instituții ale statului câți copii nu au părinții alături. În Dolj, sunt mii de elevi în această situație.
„La nivelul județului Dolj sunt centralizați 7.800 de elevi care au părinții plecați în străinătate. Există mai multe situații. Aproximativ 2.500 de elevi au ambii părinți plecați în străinătate, 4.100 de elevi au doar un singur părinte plecat, iar alți 1.000 de elevi au un singur părinte și acela este plecat în străinătate. Plecarea părinților are în special efecte de natură emoțională, pentru că acești copii sunt lipsiți de afecțiunea familiei“, a precizat Simona Ciulu, inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic.
Efectele lipsei familiei
Fie că au alături un părinte sau nu au nici un părinte, copiii încep să aibă probleme de conduită, care sunt semnalate consilierilor școlari. „Pentru societatea de azi se vorbește de generația copiilor singuri acasă. Efectele le trăim cu toții în spațiul educațional în sensul că sunt evidențiate consecințe ale acestei acțiuni a părinților. De multe ori, copiii manifestă tulburări de conduită. Atunci când dorim să vedem care a fost exact cauza, evident că ajungem să înțelegem fie că poate nu au mâncat suficient pentru că nu mai are cine să se ocupe de acest aspect, fie că nu au dormit suficient, fie că nu au stabilite anumite reguli la nivelul familiei, fie că nu primesc suficientă afectivitate pentru că la un moment dat nimeni nu poate să înlocuiască afecțiunea“, a precizat Marinela Dumitrescu, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Eucațională (CJRAE) Dolj. De altfel, sunt și situații în care copiii ajung să se izoleze. „În unele cazuri, sarcinile părinților sunt preluate de copii care devin adulții din familie și atunci alocă o bună parte din timp treburilor casnice. Timpul care le rămâne este limitat, insuficient pentru pregătirea activității de învățare, fie că e vorba de teme, lectură sau orice altceva și atunci copiii tind să se autoizoleze, să se automarginalizeze pentru că nu mai au aceleași idei, aceleași trăiri cu colegii la care se pot raporta. Tendința aceasta de autoizolare poate să ducă în timp la dorința de a absenta și când absentezi nu te duci decât în direcția abandonului. În viitor vom găsi în societate adulții problemă, care nu se pot integra social. Sunt copiii care nu își pot rezolva unele probleme la timpul potrivit și devin adulții problemă“, a mai precizat directoarea CJRAE Dolj.
Cei mai afectați: copiii mici și adolescenții
Specialiștii în consiliere educațională susțin că lipsa părinților constituie o problemă la orice vârstă, însă sunt două momente-cheie care pun amprenta pe dezvoltarea unui om: primii ani de viață și adolescența. „În primii ani de viață, până la vârsta de trei – cinci ani, contează relația cu părinții, pentru că atunci, psihologic vorbind, se construiește acel nivel de sănătate mentală și emoțională al viitorului adult. Lipsind practic această componentă dezechilibrăm fundamentul și există șanse foarte mari să vorbim de dizarmonie, de instalarea unor tulburări de personalitate. Există probleme evidente și pentru adolescenți, care au nevoie de adult ca reper în viață, pentru că regulile acelea care se transformă în deprinderi sunt reguli care sunt stabilite, urmărite, exersate și apoi vorbim de obiceiuri și de deprinderi. Când părinții nu sunt lângă adolescenți apar dezechilibrele emoționale și acele tulburări de conduită comportamentală sau de conduită alimentară“, a mai precizat Marinela Dumitrescu.
Responsabilitatea școlilor
Potrivit specialiștilor în consiliere școlară, lipsa părinților poate fi compensată prin diverse activități. „Trebuie identificate cazurile în care copiii au părinții plecați în străinătate și trebuie acționat în consecință. Trebuie acordată atenție sporită fiecărui copil pentru a putea să identifice în mod real care este nevoia lui. Se pot face ore de consiliere, astfel încât să îl facem pe copil să înțeleagă aspectele pozitive ale plecării familiei: crește nivelul de trai în familie și ăsta este un aspect pozitiv, contactul cu altă cultură dintr-o altă țară este alt aspect pozitiv“, a explicat directoarea CJRAE Dolj. De altfel, copiii cu părinții plecați în străinătate trebuie să fie implicați în diverse activități care să-i ajute să socializeze cu colegii, să participe la concursuri tematice de orientare școlară.
