Locuitorii din cartierul craiovean Brazda lui Novac s-au întâlnit cu autoritățile locale, miercuri după-amiază, la Școala nr. 23, în cadrul proiectului „Fii vocea cartierului tău!“, pentru a-și spune păsurile. Grijile lor sunt legate de siguranța și ordinea publică, starea străzilor, oamenii amintind, totodată, și de gunoaie, de problema apei calde, de lipsa parcărilor și a rampelor de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.
Școala nr. 23 din Craiova din Brazdă a fost, miercuri după-amiază, gazda întâlnirii „Fii vocea cartierului tău!“. Locuitorii din cartier și-au spus păsurile în fața primarului, dar și a directorilor de regii și servicii subordonate. Marile probleme ale oamenilor, ca în alte zone din Craiova, sunt legate de starea străzilor. „Avem nevoie de asfaltarea unei alei între blocurile 39 și 39A. În permanență, când plouă mai mult, zona se transformă într-o mică lagună“, a spus Gheorghe Constantinescu. „Am cerut să se asfalteze parcarea din spatele blocurilor R8A, R9, R10. E noroi, nu se poate sta așa sub nici o formă“, s-a plâns și Victor Tănase. Gheorghe Irimescu a sesizat că „pe strada Constantin Argetoianu nu avem trotuare în faţa blocurilor 74, 75, 76“. Și Doina Vasile a adus în discuție anumite zone cu probleme. „Strada care face legătura între Lămâiței și Cernătescu este neasfaltată de 20 de ani. Mai mult, în zona blocurilor A11 și A12 este un loc de joacă. Când plouă, nu se mai poate intra acolo. Este o denivelare și se adună foarte multă apă“, a sesizat femeia. „Din primăvară vom intra cu siguranță și aici, pentru că acum nu ne mai permite vremea nefavorabilă“, a explicat primarul Lia Olguța Vasilescu.
Cetățenii au sesizat și alte aspecte care țin de străzi. „Între blocurile 35 4A1 și 36 4A1 există o canalizare de traversare pe sub termoficare și nu e săptămână să nu se înfunde. Nu se poate așa ceva. Îi rog foarte mult pe cei care se ocupă de canalizări să ne ajute“, a spus Andrei Valeriu. Valeriu Codrean a sesizat și el o problemă de pe trotuarul străzii Brazda lui Novac: „Cei de la canalizare au pus o dală peste o gură de canal, dar nu e pusă cum trebuie. Vine ninsoarea și e periculos“. Primarul Lia Olguța Vasilescu a spus că vor fi făcute verificări pentru a vedea de unde vine problema canalizării și pentru a rezolva și situația dalei de pe gura de canal. Totodată, Gheorghe Dușe a cerut și ca strada Lămâiței să devină cu sens unic, fiind foarte aglomerată.
„Păltinișul e strada Craiovei sau a nimănui?“
Totodată, Ștefan Neghină s-a plâns de lipsa locurilor de parcare și a spus că își dorește o lărgire de alee. „La blocurile D13 și D14, aleea s-a reabilitat acum patru – cinci ani. Sunt foarte multe mașini, dar foarte puține locuri de parcare. Doresc lărgirea aleii respective pentru a nu mai fi probleme, pentru că atunci când ar fi nevoie, o mașină de pompieri sau o ambulanță nu ar putea intra“, a explicat bărbatul. Și Dumitru Raicovici a povestit despre o situație asemănătoare pe strada Păltiniș. „Păltinișul e strada Craiovei sau a nimănui? Pe trotuare nu se poate circula. Sunt mașini care blochează căile de acces în curți. De când s-a modificat sensul de mers, parcă este rocada. Când era altfel sensul, era acceptabil. Așa nu se poate“, a spus locatarul. Primarul le-a răspuns oamenilor că nu sunt prea multe de făcut în aceste situații. „Nu știu dacă ați aflat, dintre toate orașele municipii reședințe de județ, Craiova are cel mai mare grad de motorizare. Oricât ne-am chinui, este foarte greu să găsești locuri de parcare. Să știți că avem proteste foarte mari în cartiere cu cei care vor spațiu verde. În plus, nu mai putem să ridicăm mașinile care sunt parcate ilegal“, a spus Lia Olguța Vasilescu. Alt craiovean, Valeriu Codrean, a întrebat de ce nu se plătește impozit pentru locul de parcare. Primarul i-a spus că nu se poate face asta la Craiova. „Toată lumea plătește rovinieta și toți au drept de parcare. Nu pot să interzic altuia care plătește taxă la primărie să vină să-și parcheze mașina în altă parte“, a răspuns primarul.
cu handicap (FOTO: Traian Mitrache)
Strâns legată de străzi este și problema rampelor pentru persoanele cu handicap. „Când s-au asfaltat aleile de la Nitela spre gară am stat lângă ei, spre pod. Eu am un caz aparte în familie și i-am rugat să-mi facă o rampă ca să pot coborî cu o persoană cu handicap. M-au luat în râs și nu au vrut. Sunt persoane cu dizabilităţi care nu pot să coboare de la o înălţime de 20 de centimetri. În situaţia mea se află multe persoane în Craiova“, s-a plâns Mihai Nicolae. Primarul Craiovei i-a spus bărbatului că, într-adevăr, primăria trebuie să execute aceste lucrări: „Primăria este obligată să facă rampe acolo unde locuiesc persoane cu handicap“.
Mai multă poliție în cartier
Printre cele solicitate de craioveni la întâlnirea din Brazda lui Novac au fost și montarea unor sisteme de monitorizare video, dar și o prezență mai semnificativă a Poliției Locale în cartier. „Am înțeles că printr-o colaborare dintre o firmă craioveană și primărie se vor monitoriza scările blocurilor. Am citit în Gazeta de Sud. Problema este că sunt printre puținii de la blocul meu, bl. 39, care se ocupă de spațiile verzi. Prin monitorizarea asta aș încerca să fac în așa fel încât să nu mai stea toată lumea acolo, să nu consume băuturi alcoolice și să nu mai confunde marginile blocurilor cu toaleta publică. Aș face un apel către Poliția Locală să stea mai mult prin zonă“, a spus Gheorghe Constantinescu. Andrei Valeriu s-a plâns de anumite afișe care pot fi văzute pe majoritatea stâlpilor din oraș. „Toată Brazda, de la gară și până în centru, pe toți stâlpii vedem anunțuri cu «facem fântâni». Chiar nu se poate așa ceva“, a spus bărbatul. În ceea ce privește anunțurile, primarul a trasat sarcină Poliției Locale pentru a-i amenda pe cei care lipesc aceste afișe. Legat de monitorizarea video, edilul a spus că este nevoie de fonduri europene pentru un proiect de monitorizare a orașului. „Vandalismul este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm la nivelul primăriei. Este o foarte mare problemă din cauza educației, ca să spunem pe românește. Noi ne-am propus un sistem de monitorizare pentru tot orașul, mai ales pentru zonele criminogene, însă acest lucru se poate face doar pe fonduri europene, dar momentan nu este deschisă o axă pentru el. Valoarea investiției este foarte mare și primăria nu și-o permite. O să îi rugăm pe cei de la Poliția Locală, mai ales când sunt solicitați noaptea, să fie pregătiți“, a explicat Olguţa Vasilescu.
Persoanele fără adăpost, o problemă reală a Craiovei
Problema persoanelor fără adăpost a fost și ea ridicată, Gheorghe Irimescu vorbind despre un om al străzii care locuieşte sub un balcon al blocului 77. „Văd că nici Poliția Locală nu are ce să-i facă. Îşi face necesităţile lângă bloc. Nu ştiu cum să procedăm ca să scăpăm”, a atenționat bărbatul. „În ceea ce priveşte omul străzii, avem probleme peste tot în Craiova. Noi îi luăm de pe străzi, îi spălăm, îi ducem în adăpost, iar ei fug şi se întorc pe străzi. O să mai facă domnul Mateescu (directorul Poliției Locale – n.r.) o vizită. Problema este foarte gravă, avem foarte mulţi oameni ai străzii și nu mai vor să-i primească nici în adăposturi. La un moment dat, i-am luat şi i-am dus într-o sală de sport dintr-o şcoală, au urinat pe saltele, au făcut nenorociri, a trebuit să scăpăm de ei. Apoi i-am băgat într-un adăpost care este la Filaromonica «Oltenia», au scos cuţitul la portar şi s-au comportat groaznic. I-am dus la căminul de bătrâni, au încercat să violeze o asistentă. Efectiv, ne depăşeşte problema. În afară de a le oferi un adăpost rapid, nu ştiu unde să-i internăm“, a explicat primarul. Pe de altă parte, Octavian Mateescu a explicat că „omul acela a mai fost dus de două ori. Până facem noi hârtiile, el fuge şi e înapoi în stradă. Atât ne permite legea“, a explicat acesta.
Plângeri au venit și în legătură cu câinii, atât cei din curțile private, cât și cei de pe stradă. „Veniți la fostul OLF, toți câinii îi țin închiși în curte, iar noaptea nu se poate dormi din cauza lor“, a spus Andrei Valeriu. „Strângem de ani întregi, dacă ați anunțat la Telefonul Cetățeanului, de ce nu s-au luat? Salubritatea și Poliția Locală să facă un raid. Nu putem să luăm câinii de pe proprietăți private“, i-a răspuns primarul. Gunoaiele nu au fost nici ele uitate. Doina Vasile a dat un exemplu în acest sens. „Casele de pe Păltiniș cred că nu au contract pentru ridicarea gunoiului. Îl aduc pe tot la noi, aici, la blocuri“, s-a plâns femeia. Primarul i-a informat din nou pe oameni că, de la 1 ianuarie, cei care nu au încheiat un contract cu Salubritatea vor plăti o taxă la primărie și vor primi și pubele pentru curți. În caz contrar, vor fi amendați. Totodată, Virginia Gavrilă, președinte de asociație, a cerut reînființarea platformei de gunoi de la blocurile N1 și N7.
Apa caldă vine târziu la robinet
Au existat și sesizări legate de apa caldă. „Dăm drumul la robinet, cred că curge zece minute și abia apoi vine apa caldă. Dar noi o plătim pe toată ca apă caldă“, a reclamat Ana Popescu. Administratorul Termo Craiova, Dan Magla, a explicat că la 376 de scări de bloc, din cele 579 câte există în Brazda lui Novac, s-a introdus sistemul de recirculare a apei. În acest context, primarul a explicat că „dacă un vecin vine să ceară să se debranșeze, să știți că persoana este obligată să facă reechilibrarea hidraulică. Dacă nu face asta, trebuie să facă vecinii, pe banii lor“, a explicat Vasilescu. Mihai Nicolae, un alt locuitor din Brazdă, s-a plâns de sistemul de distribuție pe orizontală a apei. „Am mers şi am făcut demersuri şi mi-a cerut pe un proiect 1.500 de lei, deși toate apartamentele sunt la fel, se copiază unul pe altul, este foarte mult. Chiar aş ruga regia de apă să ne ajute“, a spus bărbatul. Lia Olguța Vasilescu i-a spus acestuia că s-a încercat un astfel de proiect în Craiova, dar nu a avut succes. „Am vrut să facem sistemul pe orizontală acum doi ani, gratuit. Am anunţat toţi cetăţenii Craiovei, am pus pe scările de bloc afişe în care am spus că cei de la Compania de Apă şi Termo vin să vă facă sistemul de distribuţie cu condiția ca dumneavoastră să vă suportaţi materialul, nu manopera. Avem doar două scări de bloc care au beneficiat de acest program“, a spus primarul.
Printre altele, mai multe persoane prezente au cerut gărduț metalic pentru anumite blocuri, iar acestora li s-a promis că vor fi montate astfel de gărduțuri în toate zonele. Lipsa lor ar fi fost provocată de faptul că au fost organizate două licitații pentru achiziție, însă nu s-a prezentat nimeni la acestea, și de-abia la cea de-a treia a existat un câștigător.
Legat de probleme de asociație, Virginia Gavrilă s-a plâns că blocurile din asociația al cărei președinte este nu au fost prinse în programul de reabilitare termică. „Blocurile sunt construite în 1966, nu am intrat în nici un program de anvelopări. S-a ocupat Termo de strângerea semnăturilor, iar de la primul refuz de la intrare nu s-au mai dus să ia semnături. Oamenii au semnat, dar nu și-au trecut veniturile“, a spus femeia. Primarul i-a explicat că trebuie îndeplinite toate cerințele și că nu a fost vorba de stoparea strângerii de semnături. „Am trimis din toate regiile ca să vă strângă tabele, urmând ca, dacă sunt cinci proprietari din bloc care refuză, să mergeți dumneavoastră să îi convingeți. Mai este o șansă pe ciclul financiar următor, dar este o șansă minimă, pentru că trebuie făcute foarte multe lucruri. Iar dacă acolo scrie că trebuie trecute veniturile, trebuie trecute!“, a răspuns Vasilescu.
Piața din Brazdă a fost adusă și ea în discuție. Oamenii au cerut să se facă curățenie în zonă și să se ia măsuri împotriva persoanelor care și-au făcut adăpost în spatele pieței. „E o mizerie de nedescris“, a spus Doina Vasile, printre alții. Răspunsul detaliat a venit de la directorul Piețe și Târguri, Claudiu Neagoe. „Vreau să îmi cer scuze că în piața din Brazdă nu s-au făcut modernizări. A fost retrocedată într-o suprafață foarte mare. Sunt trei chioșcuri de culoare maro care mai țin de primărie. Piața din Brazdă urmează să fie modernizată la anul, dar în acest an nu am putut să investim pentru că a trebuit să plătim niște drepturi salariale într-o sumă foarte mare“, a explicat Neagoe.
Pro și contra locurilor de joacă
Două locuitoare din cartier, Ana Popescu și Cornelia Ciorobea, au cerut să se facă ceva în privința zgomotului pe care îl fac copiii la locul de joacă, dar și în ceea ce privește mizeria lăsată. „Ați făcut un părculeț la noi, pentru copii, nu se poate odihni lumea din blocul H3 din cauză că aceștia bat mingea acolo. Este o gălăgie și o mizerie infernală. Pe locatarii blocului H3 îi deranjează fotbalul care se joacă în zonă. Să se facă un regulament al părculețului, al locului de joacă, pe care să îl respecte copii“, au spus femeile. Primarul le-a spus că se va căuta un loc special în cartier pentru realizarea unui teren de fotbal, dar că este normal pentru copii să se joace și să facă zgomot. „Aveți o vârstă, probabil că nu aveți copii, dar dacă ați avea, probabil ați vrea să se joace undeva, să bată mingea. Am făcut câteva locuri de joacă, urmează să mai facem două terenuri de fotbal și baschet, ca să nu mai arunce cu mingea în dispensar. Toaletă există în zonă. Dumneavoastră vreți să amendăm copiii că bat mingea? Toți am bătut mingea când eram mici. Cine are copii știe că trebuie să-i lase să se joace. Mingea o bat toți copiii din Craiova, peste tot. O să vedem dacă mai există vreun teren în Brazdă pe care putem să facem un teren de fotbal. Am înțeles problema, să vedem cum găsim o rezolvare“, le-a transmis primarul Vasilescu. Pe de altă parte, o altă locuitoare, Virginia Gavrilă, nu a fost de acord cu cele două femei: „Spre deosebire de antevorbitorii mei, eu vreau locuri de joacă pentru copii. Și să țineți cont că nu au doar cinci ani, ci și 15-16 ani“. Aceasta a și propus un spațiu pentru un loc de joacă lângă un bloc, unde, din păcate, a avut loc o tragedie acum câțiva ani. „Am avut un caz acum doi ani, o fetiță s-a aruncat de la etajul 2. Nu este cale de acces, nu este lumină. Au venit pompierii și nu au avut cum să ia copilul. Să facem ceva ca acolo să se poată pătrunde. Sunt dispusă să facem și loc de joacă acolo“, a spus femeia. Primarul a explicat că sunt suficiente locuri de joacă în Brazda lui Novac. „Nu se adresează toate copiilor între trei și zece ani, pentru că am pus și aparatură de fitness“, a spus Vasilescu.
Transformatorul la care există acces, un pericol
Și pericolele mai mari din cartier au fost sesizate de oameni. „Lângă mine se află un transformator care se zice că ar fi fost al celor de la Luxten. O să auzim că a murit un copil acolo. Sunt 600 de volți, vin copiii, se joacă, dau cu mingea în el și se deschide tabloul“, a atenționat Andrei Valeriu. Primarul a răspuns că va trimite o solicitare la furnizorul de energie electrică, pentru a rezolva problema. Totodată, au venit și sesizări legate de plopi care ar putea constitui un pericol, iar primarul a spus că echipele RAADPFL se vor deplasa la fața locului. Nu în ultimul rând, Gheorghița Borăscu a sesizat că, în zona bl. 28, cineva s-ar fi extins pe domeniul public, blocând, în mare, calea de acces din spatele blocului. „Nu se poate trece prin spatele blocului, s-a făcut un gard al unei proprietăți private și nu mai putem să trecem“, a spus femeia. „O să verificăm dacă s-a extins cu terenul mai mult decât este cazul. S-au retrocedat terenuri care au devenit private. Dacă le vedeți neasfaltate sau cu bălării pe ele, sunt private“, a mai spus primarul. O problemă asemănătoare cu un teren a fost relatată și de Gheorghe Irimescu. Acesta s-a referit la retrocedarea unei case din perimetrul Asociației 19, care a blocat accesul către parcare și către rampa de gunoi. „Nu e autorizaţie pe care am eliberat-o eu. Eu nu am pus pe nimeni în posesie. În ceea ce privește rampa de gunoi, vreau să vă spun că noi am accesat un proiect european cu Consiliul Județean. În Craiova vor fi containere îngropate, însă licitaţia durează de doi ani“, a explicat primarul.
Mulțumiri
Gazeta de Sud mulțumește conducerii Școlii nr. 23 pentru sprijinul acordat în organizarea întâlnirii „Fii vocea cartierului tău!“.
