3.4 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljAcademicianul Basarab Nicolescu: Am avut o relație fabuloasă cu Maitreyi, prietena lui Eliade...

Academicianul Basarab Nicolescu: Am avut o relație fabuloasă cu Maitreyi, prietena lui Eliade…

Aflat la Craiova cu prilejul manifestărilor omagierii scriitorului Vintilă Horia la împlinirea a 100 de ani de la naştere, academicianul Basarab Nicolescu a acordat un interviu GdS în care a povestit cum a cunoscut-o pe Maitreyi, prietena lui Mircea Eliade din perioada în care viitorul mare filosof a studiat intens în India, 1929-1931. Legătura de dragoste din 1929 dintre Eliade, 23 de ani, şi Maitreyi, adolescenta de 16 ani, a fost sursa de inspiraţie a romanului eliadesc „Maitreyi“ și a romanului-replică publicat ulterior de Maitreyi, „Dragostea nu moare“.

Celebra carte a lui Mircea Eliade, „Maitreyi“, este un roman autobiografic, personajul principal fiind un alter ego al autorului. Prototipul personajului principal al romanului lui Eliade, Maitreyi Devi, avea 16 ani când Eliade (23 de ani) a cunoscut-o. Adolescenta indiană scria versuri apreciate de Rabindranath Tagore şi avea să devină o renumită poetă indiană. Legătura de dragoste dintre Eliade şi Maitreyi a fost sursa de inspiraţie a romanului eliadesc „Maitreyi“. După ce Eliade a publicat acest celebru roman („Maitreyi“), ea – Maitreyi Devi – a început să scrie un roman-replică deoarece a fost neplăcut surprinsă de cele scrise de Eliade în romanul amintit. Ea a scris propria sa versiune a întâlnirii cu Mircea: „Na Hanyate“, în limba bengali, sau „Dragostea nu moare“, în româneşte. În această lucrare, Maitreyi dezminte alegaţiile de natură sexuală din romanul lui Eliade. În timpul redactării cărţii sale, Maitreyi Devi şi-a vizitat iubitul din adolescenţă, ajuns savant celebru, profesor erudit la Universitatea din Chicago. În primăvara anului 1973, Eliade a notat evenimentul în „Jurnal“. La sfârşitul aceluiaşi an, ea a venit în România, ca invitată a Uniunii Scriitorilor, şi l-a avut ghid pe filosoful Constantin Noica. A vizitat casa familiei Eliade din Intrarea Stăniloiu nr.7 Bucureşti, unde locuiau mama şi sora lui Mircea Eliade. Romanul de răspuns al lui Maitreyi Devi, „Dragostea nu moare“, a apărut și în engleză (în 1976), şi germană (1991). Abia în iulie 1992 s-a tipărit în limba română.
În 1986, la Veneţia, Basarab Nicolescu a cunoscut-o pe Maitreyi. Basarab Nicolescu rememorează: „În martie 1986, la congresul internaţional de la Veneţia «Ştiinţa în confruntarea cu frontierele cunoaşterii: Prolog al trecutului nostru cultural», am cunoscut-o pe Maitreyi Devi, prietena lui Mircea Eliade… Ea, mare poetă, participa la acest colocviu de la Veneția. După relaţia cu Mircea Eliade, Maitreyi a devenit adepta lui Rabindranath Tagore… Revenind la întâlnirea de la Veneţia: eu am fost animatorul acelui congres din martie 1986, congres iniţiat de UNESCO şi Fundaţia «Giorgio Cini» din Veneția… Am vorbit mult atunci despre relaţia ei cu Mircea Eliade, acest subiect ne-a legat… Am avut o relaţie fabuloasă cu Maitreyi… Ea mi-a arătat romanul care l-a publicat, «Dragostea nu moare», roman-replică la romanul lui Eliade, «Maitreyi». Am citit într-o noapte romanul ei. Și a doua zi i-am spus: «Romanul dumneavoastră este la fel ca acela al lui Eliade!». Maitreyi a replicat: «Nu, nu-i adevărat… Nu este adevărat că în noaptea cutare el, Mircea Eliade, a intrat în camera mea…». Toată povestea (pe larg) a întâlnirii mele cu poeta Maitreyi Devi am publicat-o în revista culturală «Convorbiri literare» într-un număr din acest an“.

„Craiova spală ruşinea naţiei!“

Începând de miercuri, Craiova a fost gazda unor evenimente dedicate omagierii scriitorului Vintilă Horia la împlinirea a 100 de ani de la naştere. Manifestările au început miercuri la „Tradem“, au fost continuate joi şi vineri la Biblioteca „Aman“ cu un amplu simpozion intitulat „Vintilă Horia: o sută de ani de la naştere“, iar sâmbătă, 5 decembrie, se vor încheia în oraşul natal al lui Vintilă Horia, unde marelui scriitor şi eseist oltean i se va atribui, post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Segarcea. Printre invitaţii de onoare ai manifestărilor din Craiova din aceste zile se află şi academicianul Basarab Nicolescu, fondatorul transdisciplinarităţii, prieten cu Vintilă Horia. Cei doi au stabilit un contact direct cu prilejul congresului interdisciplinar al cercului „Amis de Nouvelle Acropole, France“, desfăşurat în zilele de 20 şi 21 ianuarie 1979 la Domus Medica din Paris. Despre această întâlnire, Vintilă Horia, într-o scrisoare către Basarab Nicolescu, datată 1 ianuarie 1980, îi scria acestuia: „… Am impresia, după scurta noastră întâlnire de la Paris, că urmărim acelaşi vânat, fiecare cu armele lui“. De atunci, relaţiile speciale dintre cei doi au continuat mulţi ani, cu o corespondenţă bogată, cu întâlniri ş.a.m.d. Ajuns la Craiova miercuri seară, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu“ – unde s-a lansat cartea cunoscuţilor istorici literari Mihaela Albu şi Dan Anghelescu „Eseistica lui Vintilă Horia- deschideri către transdisciplinaritate“, Editura Aius, 2015, academicianul Basarab Nicolescu l-a evocat cu nostalgie pe scriitorul Vintilă Horia, apreciind laudativ manifestările organizate în Cetatea Băniei: „Într-o formulă rapidă, aş spune: Craiova spală ruşinea naţiei! În ce sens? Mă explic: Vintilă Horia este un mare scriitor, o autoritate pe plan internaţional, nu numai francez (în Franţa a scris cel mai mult). Este cu totul uimitor că nu există nici o manifestare naţională dedicată lui Vintilă Horia?! (…) Nu neapărat la Bucureşti, dar ar fi trebuit să fie sub egida Academiei sau a altor instituţii. Este foarte regretabil… Mă bucur că există inţiative locale, aşa cum este cea de aici, de la Craiova şi Segarcea, din aceste zile. Centenarul naşterii lui Vintilă Horia va mai fi sărbătorit prin colocvii la Alba Iulia şi Deva, dar şi în Spania. La Madrid va fi un colocviu iniţiat de fiica lui Vintilă Horia“. De altfel, în cadrul manifestărilor dedicate omagierii lui Vintilă Horia în Spania (17-18 decembrie), criticul literar Mihaela Albu este invitat la Universitatea din orașul Alcala de Henares, unde este programată lansarea cărții „Eseistica lui Vintilă Horia – deschideri către transdisciplinaritate“ și numărul 12 al revistei „Mozaicul“, număr dedicat lui Vintilă Horia. O precizare: Vintilă Horia a fost profesor la catedra de Literatură Comparată a Facultății de Filosofie și Litere a Universității Alcala de Henares.
Altfel, despre Craiova academicianul Basarab Nicolescu a avut cuvinte de laudă: „Un oraş minunat, superb! Ştiu că Cetatea Băniei candidează la titlul de capitală culturală europeană… Sper că va reuşi“.

Wikipedia a preluat informații neverificate

Vintilă Horia (Segarcea, 18 decembrie 1915- 4 aprilie 1992 la Collado-Villalba, Spania) este numele schimbat al lui Vintilă V. Caftangioglu. În 1946, Tribunalul Poporului din România l-a condamnat pe Vintilă Horia în contumacie la 25 de ani muncă silnică, pentru crime de război, din cauza unei confuzii de nume cu Gheorghe Caftangioglu, vărul său, care a fost legionar. Pe pagina de wikipedia (România), Vintilă Horia era însă menţionat ca fost legionar din cauza confuziei de nume cu vărul său. Academicianul Basarab Nicolescu, editor-redactor la Wikipedia, a impus recent modificarea paginii: „Am corijat greşelile, imense, din Wikipedia-România. Ciudăţenia este că greşelile s-au menţinut şi după 1990. Sunt trei pagini Wikipedia dedicate lui Vintilă Horia: una în franceză, una în engleză şi una în română. În paginile din franceză şi engleză sunt date corecte despre biografia lui Vintilă Horia, dar în cea din limba română erau informaţii preluate pur şi simplu din actul de acuzare prin care Tribunalul Poporului în 1946 l-a condamnat din cauza acelei confuzii a numelui său, Vintilă Caftangioglu, cu numele vărului său, Gheorghe Caftangioglu! Şi toată lumea prelua de pe Wikipedia aceste informaţii, anume că Vintilă Horia a fost legionar. Am reuşit zilele trecute să corijez pagina de Wikipedia din limba română. Aştept acum să văd dacă marii responsabili ai Wikipedia acceptă modificările mele. Pagina a apărut modificată, dar responsabilii pot s-o retragă! Sper să nu întâmple aşa ceva! Cred că există forţe în România care doresc să perpetueze o minciună. Nu pot afirma că ar fi forţe oculte, ci spun că încă sunt oameni în România cărora nu le plac valorile culturii române“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS