Situatia societatii – un dezastru incununat cu datorii mai mari decit capitalul social
Soarta societatii slatinene RULMENTI SA Slatina se va decide astazi. Curtea de Apel Craiova trebuie sa hotarasca daca fabrica va intra in reorganizare juridica sau daca va fi lichidata, dupa cum au cerut creditorii BRD si BCR. In cazul in care se va decide lichidarea, care este si cea mai probabila varianta, actuala conducere a societatii considera ca nu vor avea din ce sa-si recupereze creditorii debitele, in conditiile in care valoarea contabila a capitalului societatii este cu peste 50 de miliarde de lei mai mica decit valoarea totala a debitelor. In plus, peste 700 de slatineni vor ramine fara locuri de munca, dar si fara posibilitatea de a intra in somaj…
Capitalul social al SC RULMENTI SA Slatina este detinut de stat – 69,9% – si de SIF Oltenia – 26,4%. Pentru ca nu a indeplinit clauzele prevazute in contractul sau de performanta si din cauza presiunilor venite din rindul angajatilor, dar si al actionarilor, fostul director Constantin Vidu si-a dat demisia, aceasta fiindu-i acceptata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, care a avut loc pe 29 noiembrie. Tot atunci a fost numit un alt director, Stefan Militaru, fost sef de serviciu calitate in cadrul aceleiasi unitati. Acesta trebuie sa intocmeasca un proiect de program de redresare a societatii pina pe 20 decembrie, cind va avea loc o noua adunare, astfel incit sa poata sa ramina in noua functie.
Din credit in credit, pina la dezastru
Drama societatii slatinene RULMENTI SA a inceput, dupa spusele angajatilor, in anul 1997, cind s-au inregistrat primele pierderi, ca urmare a majorarii substantiale a pretului energiei electrice. De atunci si pina pe 30 octombrie 2001 s-au acumulat datorii de 167,9 miliarde de lei, cu 56,1 miliarde de lei mai mari decit capitalul social al societatii. Ceea ce a facut ca societatea sa intre insa intr-un declin fara posibilitate de regres au fost creditele de 10,8 miliarde de lei luate de la BRD si BCR.
„S-a luat un credit de la o banca si s-a rambursat la alta, iar in final au ramas amindoua“, explica directoarea economica Felicia Militaru. Acum, dobinzile la cele doua credite au ajuns la 23,6 miliarde de lei. Pe linga creditele nerambursate, RULMENTI mai are debite la bugetul asigurarilor de stat si de sanatate, la energia electrica si la ceilalti furnizori de servicii si materii prime.
In prezent, societatea mai are aproximativ 760 de angajati, salariul mediu fiind de 2,3 milioane de lei. Asigurarile sociale de sanatate si impozitele aferente salariilor nu au fost platite insa din anul 1997. Nici contributia la fondul de somaj nu a fost platita, ceea ce face ca disponibilizarea sa nu poata fi urmata de intrarea in somaj. Directoarea economica Felicia Militaru spune ca au fost totusi platite asigurarile de sanatate pentru unele persoane care erau bolnave si necesitau tratament cu internare in spital.
RULMENTI – fara clienti
Societatea RULMENTI SA are ca profil de activitate producerea rulmentilor radiali cu bile pe o singura linie. Acesta este cel mai cautat rulment, dar este si cel mai usor de gasit. RULMENTI Slatina este singurul producator din Oltenia de astfel de rulmenti, insa actualul director, Stefan Militaru, spune ca piata este aglomerata, iar lupta pentru cistigarea clientilor este acerba: „In Romania mai exista cinci societati care produc acest tip de rulmenti, dar fabrica noastra are cea mai proasta dotare. Utilajele pe care le avem sint depasite si au o productivitate redusa, la un pret mai mare decit al altor producatori. In plus, majoritatea celorlalte fabrici din domeniu sint privatizate sau in curs de privatizare, iar investitorii au adus utilaje moderne.
Din cauza situatiei financiare proaste si a dezorganizarii, societatea si-a pierdut cu timpul si clientii, si petitorii. Acum mai are doar comenzi minore, iar investirorii nu prea dau tircoale. Pina in prezent nu s-a depus nici o scrisoare de intentie pentru cumpararea fabricii. La un moment dat, cind inca societea mergea bine, au venit reprezentantii trustului SKF din Suedia, iar dupa o saptamina de studii au plecat, considerind ca nu se merita o astfel de investitie.“
