Primăria Craiova a dat dreptate GdS, care atrăgea atenția că acordarea ajutoarelor de urgență propuse pentru comercianții afectați de incendiul din Târgul Municipal este ilegală. Nu se știe la îndemnul cui, comercianții au semnat ieri o petiție pe care au depus-o la Consiliul Local, în care spun că sunt de acord să nu solicite ajutoarele de urgență, mulțumiți că au la dispoziție un nou spațiu de vânzare în incinta fostei autobaze RAT de pe strada Dimitrie Gerota. Pe de altă parte, administratorul târgului, SC Piețe și Târguri SRL, susține, într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, că lista cu persoanele care urma să primească ajutoare se face pe baza bonului fiscal, fără nici o dovadă că persoana care îl deține este comerciantul afectat.
Primarul Craiovei a anunțat ieri, după o solicitare adresată de GdS, că ajutorul de urgență de o mie de lei propus pentru fiecare comerciant afectat de incendiul din târg nu se va mai acorda, așa cum votase Consiliul Local la sfârșitul anului trecut, la propunerea primăriei. Este un pas înapoi pe care primăria îl face după ce GdS a prezentat pe larg problemele legale și controversele legate de plata a circa 150.000 de euro din bugetul local. În primul rând, criteriile după care trebuia acordați banii erau incomplete. Primii care au făcut propunerea acordării ajutoarelor au fost cei de la SC Piețe, care invocau faptul că respectivii comercianți au fost calamitați prin pierderea mărfii și că aceasta era singura lor sursă de venit. La rândul ei, Primăria Craiova a motivat că prin activitatea de vânzare a hainelor second-hand comercianții nu s-au mai simțit marginalizați și excluși social și a invocat prevederile Legii nr. 292/2011 privind asistența socială care dau posibilitatea acordării unor ajutoare de urgență în anumite condiții. Pentru a acorda acești bani, primăria a propus criterii minime, contrar prevederilor legii. De exemplu, singurele condiții pe care comercianții trebuia să le îndeplinească erau depunerea unei cereri, dovada pe baza buletinului că locuiesc în Craiova și că aveau activitate în târg în ziua incendiului. Legea prevede, însă, și realizarea unei anchete sociale care să stabilească ce venituri au membrii familiei, și condiționează acordarea ajutorului de plata la zi a datoriilor comercianților către bugetul local.
Bonuri la purtător
A doua problemă a fost faptul că respectivii comercianți nu puteau dovedi că vindeau în târg în momentul incendiului. Ei nu au semnat contracte de închiriere cu SC Piețe și Târguri Craiova SRL, ci plăteau zilnic o taxă de un leu pe metrul pătrat pentru care primeau un bon fiscal. Pe bonul fiscal nu scria numele lor, ci doar suma plătită. Singura dovadă că o persoană a vândut în târg, la un moment dat, erau anumite „diagrame“ întocmite de mână, așa cum le denumesc comercianții, pe care le dețin Piețele, dar care nu pot reprezenta o dovadă legală. Teoretic, la un anumit spațiu de vânzare putea fi un alt comerciant în fiecare zi, dar, în realitate, cel care închiria o dată rămânea în acel loc și își lăsa și o parte din marfă acolo peste noapte. Practic, ajutorul din banii primăriei urma să se acorde pe baza unor bonuri la purtător. La aceste probleme s-au adăugat altele și mai grave. SC Piețe, și indirect primăria, se făcea vinovată de faptul că târgul a funcționat ilegal fără autorizație de securitate la incendiu. O consecință a acestui lucru a fost faptul că hidranții montați în târg nu aveau presiune suficientă atunci când pompierii au încercat să-i folosească la stingerea incendiului. Piețele și primăria au trecut cu vederea faptul că firma de la care au închiriat terenul contra unei chirii de 15.000 de euro pe lună, SC Texind Sa, nu a respectat contractul și nu a încheiat asigurare împotriva incendiilor. În plus, potrivit Direcției Antifraudă din cadrul ANAF, comercianții din târg sunt susceptibili de evaziune fiscală, deoarece nu sunt organizați sub nici o formă juridică, SRL, PFA, PFI etc. și nu emit bon fiscal, așa cum prevede legea în cazul vânzării cu amănuntul. Peste toate acestea a venit și concluzia pompierilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj, conform căreia cauza probabilă a incendiului sunt sobele improvizate folosite de comercianți. Cu alte cuvinte, comercianții și-au dat singuri foc la marfă, iar craiovenii trebuia să suporte ajutorarea lor cu circa 150.000 de euro.
Petiția de la primărie
GdS a întrebat anul trecut conducerea SC Piețe și Târguri SRL cum se vor întocmi listele cu persoanele care vor fi despăgubite, ținând cont că nu se poate dovedi cine a fost în târg în momentul incendiului. Răspunsul a venit ieri, iar el confirmă ceea ce scriam în decembrie 2015. Oricine deținea bonul emis de Piețe putea pretinde că a fost în târg și putea cere banii. Piețele aduc însă o informație nouă. Deși fostul târg avea 600 de locuri, Piețele au emis 250 de bonuri, ceea ce înseamnă că unii comercianții închiriau mai multe locuri. În această situație, suma pe care urma să o plătească primăria era de 250.000 de lei, circa 60.000 de euro. „Pe bonul fiscal eliberat de societatea noastră se menționează suma încasată și numărul locului care a fost taxat în ziua respectivă, comerciantul putând face dovada cu bonul fiscal taxat în ziua respectivă pentru locul sau locurile ocupate. Cele 600 de locuri erau ocupate de aproximativ 250 de comercianți (în funcție de câte locuri ocupă fiecare)“, se arată în răspunsul trimis ieri GdS de SC Piețe și Târguri Craiova SRL.
Surpriza a venit însă, câteva ore mai târziu, din partea primăriei. Într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, primarul Olguța Vasilescu a anunțat că ajutorul de urgență nu se va mai acorda, deoarece comercianții, circa 300 la număr, au trimis o petiție în care spun că renunță la el. Modul în care este formulată petiția ridică însă semne de întrebare asupra a ceea ce au dorit să spună comercianții. Oricum, după logica de mai sus, nu se poate dovedi legal că ei sunt comercianții afectați de incendiu. Iată cum sună petiția: „Prin prezenta vă aducem la cunoștință, în calitate de persoane afectate în urma incendiului din Târgul Municipal, din data de 11.12.2015, că suntem de acord să nu solicităm ajutoare de urgență. Solicităm acest lucru având în vedere faptul că ne-ați pus la dispoziție o nouă locație mult mai avantajoasă din punct de vedere al amplasamentului, cât și al condițiilor oferite, în comparație cu vechea locație. Mai mult, taxa de comercializare a fost redusă la jumătate. În speranța că, începând cu anul viitor, o să continuați investițiile, în locația respectivă, atât de necesare pentru a îmbunătăți constant condițiile de comercializare, nu o să mai solicităm ajutoare de urgență“. Ce au dorit să spună „comercianții“ prin faptul că „sunt de acord“ să nu solicite ajutoare de urgență? Le-a cerut cineva acest lucru? Dacă da, cine? Pentru că, legal, acordarea ajutorelor era o opțiune a primăriei, nu o obligație, deci comercianții nu trebuie să aprobe nimic. Pe de altă parte, unii dintre comercianții care și-au luat ieri în primire locurile din noul târg spuneau că vor să doneze banii pe care i-ar primi.
Zarvă mare în noul târg
Dincolo de ajutoare, comercianții au început să-și amenajeze standurile din târg. Au descărcat din mașini mesele și au început să-și așeze marfa, unii mulțumiți, alții mai puțin mulțumiți, bombănind pe la colțuri. „Noua locație este foarte bună. Administrația ne-a înțeles. Începând de azi (ieri -n.r.), toată lumea se aranjează în noul târg. Noi suntem obișnuiți să ne amenajăm locurile. Primăria ne-a dat locurile, restul ne facem noi“, a declarat Romeo Tiberiade, consilier pe problemele romilor din Craiova.
În cele din urmă, comercianții s-au împăcat cu gândul că au prins un loc unde să-și vândă marfa și au început singuri să-și încropească „șoprurile“ sub care să se așeze. Mulți dintre ei și-au pus însă marfa pe jos. „Deocamdată, ne punem pe jos, vindem așa, pe paleți. Până duminică ne facem toți măsuțe și vindem“, a spus o femeie.
Printre ei erau și nemulțumiți, care vociferau. „Eu am avut două locuri, aici mi-au dat doar unu“, a spus o femeie, care a fost repede pusă la punct de ceilalți comercianți. Unii au adus cu ei muncitori, care în mare grabă au început să le încropească tarabele pe care își vor expune marfa. Sunt mese pe care montează un schelet din lemn care să susțină acoperișul.
Au dat repede uitării problemele pe care le-au avut în vechiul târg. În plus, ei spun că nu mai vor nici o despăgubire de la primărie pentru pierderile suferite. „Este bine că avem alt loc, ce să mai vorbim de pierderi. Așa se pierde în viață! Noi nu vrem să primim bani de la primărie. Noi îi donăm. Nu ne trebuie banii, să facă primăria ce vrea cu ei“, a spus un bărbat. Tot el a continuat: „Aici sunt peste 800 de locuri. A primit fiecare loc. Sunt toalete, de toate. Ce să mai facem? La ajutorul de 1.000 de lei renunțăm, mai bine să ne facă îmbunătățirea târgului nostru, să ne facă șoprurile noastre. Dacă nu, să îi dea la un azil, la un cămin de copii“, a spus același comerciant.
Neagoe a demisionat de la conducerea Piețelor
Managerul SC Piețe și Târguri Craiova SRL, Claudiu Neagoe, și-a depus cererea de încetare a contractului încheiat cu Consiliul Local Craiova începând cu 6 ianuarie. Demisia lui va deveni efectivă în momentul în care consiliul va lua act de acest lucru printr-o hotărâre. Neagoe a precizat pentru GdS că pleacă de la Piețe deoarece aici s-a plafonat profesional. În cerere, Neagoe motivează că dorește o „perfecționare profesională continuă“ și că „în acest moment motivația profesională nu mai există“.
