Organismul uman nu poate să producă singur toate vitaminele de care are nevoie. De aceea, alimentația este cea care trebuie să completeze necesarul zilnic. Fiecare vitamină are rolul ei, iar deficiul poate porovoca boli grave.
Vitaminele au fost una dintre descoperirile majore în nutriție ale secolului XX. În 1747, chirurgul scoțian James Lind a descoperit că citricele și preparatele din acestea previn scorbutul, o boală letală, în care colagenul nu se formează corect și caracterizată prin vindecări lente, sângerări ale gingiilor și dureri acute. Odată cu evoluția științei au fost descoperite și mai multe vitamine. S-a dovedit că, spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu au calorii. Vitaminele pot fi luate în mare parte din alimentaţie, însă există şi situaţii speciale, cum este cazul vitaminelor K şi D. De exemplu, vitamina K este produsă în condiţii speciale de către organism, mai exact de anumite bacterii prezente în intestin, iar vitamina D are nevoie de ajutor din partea razelor soarelui pentru a ajunge în corp.
VItamina A, vitală pentru sănătatea ochilor
Nutriționiștii clasifică vitaminele în hidrosolubile și liposolubile. În prima categorie sunt trecute vitaminele A, D, E și K. Acestea sunt eliminate prin urină, de aceea supradozele pot fi periculoase. Iar cele opt vitamine B și vitamina C sunt hidrosolubile și, cu excepția vitaminei B12, nu pot fi stocate în organism.
Într-un secol în care multe dintre alimentele pe care le consumăm conțin foarte multe E-uri și în care imunitatea oamenilor a început să scadă din cauza alimentației nesănătoase, este bine să știm care sunt vitaminele care fac organismul puternic.
Vitamina A este esențială pentru organism, fiind necesară pentru creșterea și diviziunea normală a celulelor. Este vitală pentru sănătatea ochilor. Lipsa acesteia duce la uscarea mucoaselor și creșterea sensibilității la infecții. Doza zilnică recomandată pentru un adult este de 700 micrograme și se poate obține din 50 de grame de morcov crud.
Pentru că această vitamină are funcții specifice legate de retină, este cunoscută și ca retinol. Aceasta se găsește în lapte, ouă, ficat.
Complexul de vitamine B, baza sănătății organismului
Unul dintre cele mai bune remedii pentru răceală este vitamina C. Aceasta este necesară la producerea colagenului, proteină necesară pentru sănătatea pielii, a oaselor, dinților și gingiilor. Deficiul acestei vitamine duce la apariția oboselii și creșterea riscului de infecții. Zilnic avem nevoie de 40 de miligrame de vitamina C, iar aceasta poate să fie luată din portocale, kiwi, spanac, ardei iute, brocoli, spanac. Fumătorii, care consumă de două ori mai multă vitamina C, au nevoie de 80 de miligrame zilnic. Un cartof de mărime medie poate aduce un sfert din necesarul zilnic de vitamina C unui nefumător. Tot vitamina C are rolul de a îmbunătății absorbția fierului la vegetarieni. În plus, s-a dovedit faptul că un aport zilnic de cel puțin 1.000 de miligrame de vitamina C previne sau vindecă răceala.
Complexul de vitamine B întărește organismul și, cu excepția vitaminei B12, toate sunt implicate în eliberarea energiei din alimente. Vitamina B6 este recunoscută pentru ajutorul pe care îl dă sistemului nervos și imunitar să funcționeze normal.
O puteți găsi în multe alimente precum peștele, carnea de pui, orez, nuci, alune, soia, cereale integrale. Bărbații au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina B12, adică în 1,4 miligrame zilnic, cantitate care se poate obține dintr-o porție mare de pește sau două porții de cereale.
Din alimentele de origine animală se poate lua vitamina B12 sau „vitamina roşie“, cum i se mai spune. Aceasta ajută la creșterea și diviziunea celulară și la formarea globulelor roșii. Totodată, contribuie și la formarea ADN și ARN. Anemia anunță, de obicei, că avem deficit de această vitamină. O porție de pește alb sau un ou furnizează cantitatea zilnică necesară. În general, se găsește în ficat, rinichi, carne slabă, ouă, lapte şi brânză. Vitamina B12 nu suferă modificări în timpul preparării termice.
Vitamina D ajută la absorbţia calciului din alimente
Vitamina D mai este cunoscută și drept „vitamina răsăritului de soare“ pentru că poate fi produsă prin expunerea pielii la soare. Aceasta este necesară pentru absorbția calciului și a fosforului, ceea ce menține sănătoasă structura sistemului osos. Poate fi găsită în peştele gras (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere. Cantităţi variabile se găsesc în unt, ficat, ouă, laptele de vacă. Conţinutul de vitamina D din alimente nu este influenţat de modul de depozitare, conservare sau pregătire a acestora. Numită şi vitamina fertilităţii, vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă. Aceasta este recomandată pentru cei care suferă de boli cardiovasculare, astm bronșic, zona zoster, hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară. Deficiența acestei vitamine poate cauza leziuni neuromusculare și boli cardiovasculare. Sursele de vitamina E sunt caisele uscate, măslinele, alunele, peștele, soia, precum și toate legumele cu frunze verzi.
Suplimentele alimentare, luate doar la recomandarea medicului
Medicii spun că este important ca vitaminele să fie luate din fructe, legume, carne și nu din suplimentele alimentare cumpărate de la farmacie. Acestea se administrează numai sub recomandarea medicului. „Nu trebuie să fie administrat nici un supliment nutritiv fără recomandarea medicului. La sugari, profilaxia rahitismului se face cu vitamina D de la naștere până la un an. Se mai dă supliment de fier la copiii care au șase luni, până la un an. După aceea, în funcție de analize, medicul decide dacă micuțul mai are nevoie. În rest, nu se dă nici un supliment decât la recomandarea medicului. Se dau suplimente în situația imunității scăzute și există produse din plante folosite de la împlinirea vârstei de un an, dar se pot administra doar dacă medicul le-a recomandat. Este de preferat ca toți să ne luăm porția necesară de vitamine din alimentație, din fructe, legume, carne. Sunt extrem de importante cruditățile“, a spus dr. Doina Cherata, medic de familie.
