0.9 C
Craiova
luni, 18 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuCandidaţii la funcţia de rector al Universităţii din Craiova

Candidaţii la funcţia de rector al Universităţii din Craiova

Profesorul Romulus Lungu: Cei care merg la vot trebuie să se gândească la viitorul lor

Prof. univ. dr. Romulus Lungu, de la Facultatea de Inginerie Electrică: „Cel mai valoros capital al universității noastre  este resursa umană“
Prof. univ. dr. Romulus Lungu, de la Facultatea de Inginerie Electrică: „Cel mai valoros capital al universității noastre
este resursa umană“

GdS: Domnule profesor Lungu, sunteți cadru didactic în cadrul Facultății de Inginerie Electrică, recunoscut pentru numeroase studii și cercetări în domeniu. De curând, ați decis să candidați pentru funcția de rector. De ce?
Romulus Lungu: În primul rând, vreau să vă spun că în ultimii patru ani, în actualul mandat, numărul studenților din universitatea noastră a scăzut foarte mult, cam cu 45%, de la aproximativ 32.000 la aproximativ 18.000. De asemenea, a scăzut numărul cadrelor didactice, prin translația firească și implicit pensionare și prin închiderea robinetului de intrare a unor tineri în rândul cadrelor didactice. De asemenea, a scăzut numărul contractelor de cercetare ale universității noastre. Astfel, în România, în ultimii patru ani, în cadrul competițiilor naționale de obținere a contractelor de cercetare, din aproape 1.500 de proiecte, pentru universitatea noastră au fost selectate doar 13. Apoi, a scăzut cuantumul salariilor cadrelor didactice. Universitatea noastră, care înainte de revoluție era în primele cinci mari universități ale țării, a coborât pe locul 14. Vreau să vă spun că, deși ne plângem că nu sunt bani, totuși venitul universității noastre, în anul universitar 2014-2015, este de aproximativ 33 de milioane de euro. Sunt bani foarte mulți. Cam jumătate din ei, aproximativ 17 milioane de euro, provin de la bugetul de stat, iar restul din fonduri extrabugetare. Practic, în județul Dolj, Universitatea din Craiova are o cifră de afaceri de aproximativ 33 de milioane și ocupă locul nouă, locul întâi fiind ocupat de Ford. Iată câteva neîmpliniri ale universității noastre, în mandatul de patru ani care se încheie acum, motiv pentru care m-am hotărât să schimb în bine toate acestea și nu numai.

GdS: Ați menționat faptul că Universitatea este deficitară la mai multe capitole. Ce proiecte aveți pentru mandatul de rector?
R.L.: Înainte de toate, vreau să pornesc de la a realiza în universitate un climat de muncă, de colaborare, de prietenie, să eliminăm tensiunile sau să le diminuăm foarte mult, să eliminăm frica, să reinstaurăm o adevărată libertate academică. Acesta ar fi punctul de plecare. Apoi aș dori să transmitem oamenilor hotărârea noastră de a da mai multă libertate de decizie facultăților. Ele trebuie să-și hotărască singure viitorul, programele de studiu pe care le promovează sau le trec în conservare, ele trebuie să hotărască persoanele care urmează să conducă facultatea. O primă măsură pe care aș dori să o luăm ar fi schimbarea situației financiare negative a departamentelor care sunt în această situație. Cel mai valoros capital al universității noastre este resursa umană. Aici trebuie să ne preocupăm de selectarea unor absolvenți cât mai buni, pe care să-i aducem în învățământul superior, trebuie să promovăm cadrele didactice atunci când au performanțe și îndeplinesc grilele posturilor respective. Trebuie să ne preocupăm de persoanele care ajung la vârsta de pensionare pentru a menține măcar o parte din ele în continuare, pentru că acestea reprezintă niște mentori pentru profesorii tineri care se formează și, evident, și pentru studenți.

GdS: Aveți și alt tip de noutăți pe lângă acestea, privind resursa umană sau studenții?
R.L.: Am propus la unele facultăți înființarea unor specializări noi care ar putea fi de mare interes pentru candidații la studenție. Am putea înființa una sau două specializări de inginerie medicală, am putea înființa la Facultatea de Agronomie o specializare de medicină veterinară pentru că, în zona Oltenia, este un deficit de specialiști în acest domeniu. De asemenea, am dori să înființăm în cadrul facultății de sport o clinică de recuperare, o sală de fitness, apoi am dori să înființăm ateliere de microproducție în diverse domenii inginerești, un microservice în cadrul Facultății de Mecanică. De asemenea, să dezvoltăm stațiunile agricole de la Caracal, Banu Mărăcine și Vâlcea, care pe lângă producția pe care ne-o pot aduce ar fi potrivite și pentru practica studenților, dar și pentru activități de cercetare derulate de cadrele didactice și doctoranzi.

GdS: În ultima perioadă s-a pus accentul pe dezvoltarea instituțională a facultăților, dezvoltarea bazei materiale, pe infrastructură. Cine se va ocupa în mandatul dumneavoastră de aceste aspecte?
R.L.: Aceasta ar avea două direcții, una a dotării și autodotării laboratoarelor diferitelor facultăți și alta a infrastructurii. Eu sunt de părere că trebuie să ne oprim cu aceste construcții, să finalizăm ce am început pentru că asta înseamnă cheltuieli foarte mari, chiar dacă obținem fonduri nerambursabile, presupun cofinanțări care sunt foarte consistente. După darea în folosință, aceste clădiri destul de moderne presupun costuri de întreținere foarte mari. Vă dau un exemplu frapant, acela al Facultății de Drept, care consumă lunar aproape un miliard de lei vechi pentru întreținere.

GdS: De ce ar trebui să vă voteze și profesorii, și studenții?
R.L.: Cei care merg la vot ar trebui să se gândească la viitorul lor. Să se gândească că începând de a doua zi după vot nu se mai poate schimba nimic pe o perioadă de patru ani. Când intră în cabina de vot să fie ei, cu sufletul și cu conștiința lor, să se gândească la ei și la tinerii care urmează să le ia locul.

GdS: Am observat că relaționați cu votanții în diverse moduri. Unul dintre ele este internetul, prin mesaje video în care folosiți sintagma „echipa pe care o voi avea“. V-ați format deja o echipă pentru conducerea universității?
R.L.: În primul rând, am apelat la modalitatea aceasta de a face campania prin intermediul internetului pentru că s-a fixat o perioadă de campanie în vacanța studenților, când cadrele didactice sunt în concediu și este foarte greu să mă întâlnesc cu acestea. În ceea ce privește alegerea echipei de conducere, pot spune că nu este definitivată. M-am gândit la mai multe persoane, pe fiecare post ar fi două-trei variante. În orice caz, o să fie cadre didactice, începând de la lectori, urmând cu conferențiari și profesori, oameni care au obținut performanțe manageriale și profesionale. Nu exclud ca din această echipă să facă parte și cadre didactice care au fost în echipa domnului Dănișor sau în alte echipe.

 

Rectorul Dan Claudiu Dănișor: „Au fost progrese mari în ultimii patru ani și trebuie menținută aceeași direcție“

Rectorul Dan Claudiu Dănișor își dorește ca universitatea  să continue proiectele începute
Rectorul Dan Claudiu Dănișor își dorește ca universitatea
să continue proiectele începute

GdS: Domnule profesor Dan Claudiu Dănișor, ce anume v-a motivat să candidați pentru un nou mandat de rector?
D.C.D.: Cred că universitatea trebuie să mențină direcția pe care echipa pe care am condus-o eu a imprimat-o în acești patru ani. Consider că nu am încheiat ceea ce îmi propusesem, că mai am multe de făcut pentru universitate din această poziție, altfel nu aș mai fi candidat. Am o echipă coerentă, care poate să ducă la capăt ceea ce a început, pentru ca universitatea să meargă în direcția unei universități care este în conexiune cu mediul, nu o universitate care stă într-un turn de fildeș.

GdS: Care sunt proiectele cu care veniți în fața alegătorilor?
D.C.D.: Noul plan este, de fapt, o continuare a ceea ce am făcut în ultimii patru ani. Și este rezultatul muncii unei echipe complexe formate din prorectori, decani, serviciile administrative. Am fost întrebat dacă o să dau plata cu ora la nivel de profesor. Eu sunt realist, nu pot să mint oamenii. Nu pot să dau plata cu ora, deși ne-am dori cu toții. Eu nu pot să fac promisiuni fără acoperire. Eu cred că e o dezbatere de idei la universitate și trebuie să ne completăm unii pe alții, astfel încât să rezulte cea mai bună politică de urmat în universitate în următorii patru ani. Și am făcut un program managerial gândindu-mă la asta, la ce este mai bine pentru universitate. Strategia mea implică, în primul rând, faptul că universitatea trebuie să continue în direcția dezvoltării cercetării și să devină o universitate de primă categorie în clasamentele naționale, nu numai în cele internaționale, unde deja am făcut progrese foarte mari în perioada care a trecut, o universitate care să fie centrată în mod real pe nevoile studenților și ale angajatorilor. Noi am dezvoltat o infrastructură socială pentru studenți, foarte bună. Eu cred în libertatea de asociere a studenților și cred că ei sunt maturi și își știu cel mai bine interesele. Nu m-am amestecat niciodată în viața lor asociativă și nu o să fac asta. N-am uitat cum este să fii student și studenții sunt partenerii noștri. Trebuie să înțelegem că nu trăim și nu muncim pentru a face cursuri de dragul cursurilor, ci pentru a da studenților noștri posibilitatea de a se angaja și firmelor partenere cu noi posibilitatea de a avea cea mai bună forță de muncă.

GdS: Puneți accent, așadar, pe continuarea proiectelor. Vor fi și noutăți în viitorul mandat?
D.C.D.: Da, sunt noutăți în domeniul ingineriei. Vrem să realizăm o continuare a proiectului INCESA, să facem un centru de transfer tehnologic care să cuprindă mai multe laboratoare de testări de produse și capacități pentru ca universitatea să poată să realizeze, ca urmare a cercetărilor proprii, prototipul produselor și eventual chiar produsul, pentru a reuși să patentăm un produs finit și, în felul acesta, să obținem fonduri suplimentare. Vrem să obținem bani din Programul Operațional Regional pentru a dezvolta o infrastructură de transfer tehnologic în continuarea INCESA, care să fie și mai aproape de necesitățile cercetătorilor noștri și de necesitățile pieței. Eu cred că avem oameni atât de deștepți în universitate încât putem să facem față oricărei concurențe în domeniul cercetării, cu condiția să ne organizăm bine.

GdS: La urne vor merge atât studenți, cât și cadre didactice. Ce le pregătiți?
D.C.D.: În ceea ce privește cadrele didactice, cred că strategia cea mai importantă este să le oferim posibilitatea de a avea posturi de cercetare. Am făcut deja 26 de posturi de cercetare prin transformarea unor posturi din administrație, care rămăseseră vacante, în posturi de asistent de cercetare și, acum, de cercetător științific, și cred că le deschidem calea unei promovări în domeniul cercetării pe care nu ar putea să o obțină la fel de rapid în domeniul activității didactice. Există un standard al Agenției Române pentru Calitate cu privire la ponderea profesorului universitar în totalul corpului didactic. Nu poți să-i faci profesori pe toți din universitate, ceea ce înseamnă că o să fie tineri care o să aștepte cam mult, având în vedere talentele pe care le au și eforturile pe care le depun, și atunci o să încercăm să creăm alt circuit de promovare. Adică un tânăr poate să fie lector pe activitatea didactică și să fie cercetător științific I în institutul de cercetare, adică echivalentul gradului de profesor universitar. Și asta facem acum. Am demarat cu posturile mici din cercetare și o să continuăm din bani atrași din fonduri europene și din programele naționale.

GdS: De ce să vă voteze cei care merg la urne?
D.C.D.: Cred că oamenii mă cunosc deja. Eu nu vorbesc, eu fac. Am făcut lucruri pentru această universitate și o să continuu să fac. Eu sunt de 25 de ani cadru didactic la Universitatea din Craiova. Știu cum funcționează serviciile universității și cum trebuie să orientăm universitatea. Întotdeauna am fost cu un pas înaintea ministerului în ultimii patru ani. Am făcut baza de date a cercetării înainte ca ei să facă acest lucru. Angajăm cercetători înainte ca ei să lanseze ideea că universitățile vor fi finanțate în raport de numărul de cercetători. Biblioteca am dotat-o cu carte în format electronic înainte ca ei să facă o bază de date cu așa ceva. Eu cred că este un motiv ca profesorii și cercetătorii universității, ca și studenții care sunt partenerii noștri, să voteze cu mine. Sigur, nu toată lumea este de acord cu mine, iar eu înțeleg foarte bine dezbaterea democratică. Eu nu înțeleg de ce trebuie câteodată să ne coborâm la comportamente politicianiste într-un mediu academic. Nu am făcut niciodată așa ceva și nici nu o să fac. Cred că este important să dezbatem idei. Suntem oameni inteligenți care au un program, iar programul meu este coerent. Și vreau cu toată pasiunea să fac ceva pentru universitate. Eu nu fac programe ca să mă aleagă oamenii. Fac programe pentru că știu ce vreau să fac pentru universitate și sunt convins că, fiind cu un pas înaintea altora, putem să aducem universitatea acolo unde îi e locul, adică în primele patru – cinci universități din România.

GdS: Pe ce principii i-ați alege pe cei care v-ar sta alături în următorii patru ani?
D.C.D.: Pe competență. Eu am deja o echipă din care nu a plecat decât unul dintre contracandidații mei de acum, profesorul Cezar Spânu. A plecat pentru că a vrut dumnealui, nu pentru că eu i-am cerut așa ceva. Ar trebui să am alt prorector acum, pentru că domnul profesor Spânu s-a retras. Prorectorul acela va fi ales pe criterii de competență. Va fi un om care a lucrat și a demonstrat că poate.

 

Prorectorul Cezar Spânu: „Vreau să fac din universitate un nume de referință“

Prorectorul Cezar Spânu vrea o universitate a rezultatelor spectaculoase
Prorectorul Cezar Spânu vrea o universitate a rezultatelor spectaculoase

GdS: Domnule profesor Cezar Spânu, sunteți prorector al Universității din Craiova. Ce v-a motivat să candidați la funcția de rector?
Cezar Spânu: Patru motive ar fi cele care m-au determinat să candidez la funcția de rector al Universității din Craiova. Primul dintre acestea ar fi încrederea și susținerea pe care mi-au arătat-o mulți colegi, dar și studenți, cărora țin să le mulțumesc pe această cale.
Al doilea ar fi responsabilitatea față de viitorul universității mele, care, din păcate, nu traversează o perioadă fastă a existenței ei. Apoi, eu cred că traseul meu profesional, care a început în anul 1993, odată cu absolvirea Facultății de Chimie din București și, iată, acum sunt prorector. Alt motiv, chiar dacă este ultimul, cel mai important ar fi orgoliul meu de a face din Universitatea din Craiova un nume de referință în peisajul academic românesc.

GdS: Cu ce program de proiecte veniți în fața alegătorilor?
C.S.: Proiectul meu managerial are la bază o reformă financiară a Universității din Craiova, gândită din perspectiva transparenței decizionale. Scopul ar fi evitarea risipei și asigurarea unor condiții optime de dezvoltare a întregului personal. Îmi propun o universitate a cercetării performante, a rezultatelor spectaculoase, capabilă să părăsească foarte repede locul neonorant, nemeritat, pe care îl ocupă în ranking-urile naționale și internaționale. Universitatea noastră are o bază materială de excepție, care i-ar permite să atragă venituri extrabugetare. Și v-aș putea da câteva exemple. Stațiunea de Cercetare Agricolă de la Caracal, în anul 2012 avea un sold de 8 milioane de lei, astăzi, pentru a putea continua activitatea în primăvară, are nevoie de bani de la fondul centralizat al universității. În anul agricol 2014 a raportat în Consiliul de Administrație un deficit de 350.000 de lei, la o suprafață de aproape 2.600 de hectare. Cred că un management profesionist și, dacă este nevoie, chiar reorganizarea acestei stațiuni pot duce la eficientizarea activității. De asemenea, eu cred că putem dezvolta spiritul antreprenorial la universitate. Avem un Centru de transfer tehnologic acreditat, ceea ce este mare lucru – CTT-INCESA. Putem crea, sub egida universității, centre de expertizare, laboratoare acreditate sau centre de consultanță de diferite tipuri ca să aducă venituri proprii instituției. Putem crea un fond al cercetării fără să mai intrăm în banii pe educație cu care să susținem, atât proiectele de cercetare, cât și premierea rezultatelor de cercetare obținute de colegii noștri. Putem dezvolta programe de formare continuă. Avem deja acreditate 36 de programe de formare continuă la nivelul universității și opt programe de conversie. Asemenea programe pot fi înființate și acreditate și la Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, unde avem o clădire pe care o putem reabilita.

GdS: În ultimii patru ani s-a pus accent pe dezvoltarea infrastructurii. Aveți astfel de proiecte?
C.S.: În acest moment, prioritățile vizavi de infrastructură se referă la Complexul de la Electrotehnică- Automatică, faimosul turn despre care știe toată lumea, clădirea Facultății de Agricultură, dar și continuarea lucrărilor în clădirea centrală a universității și, bineînțeles, pentru complexul Facultății de Educație Fizică și Sport, acele terenuri de care au foarte mare nevoie. Acestea ar fi prioritățile. În viziunea mea, cu siguranță ar fi posibilă atragerea fondurilor europene, dar cu cofinanțare zero.

GdS: Electoratul este format din cadre didactice și studenți. Aveți proiecte de dezvoltare a resursei umane?
C.S.: În ceea ce privește cadrele didactice, în primul rând, am în vedere condițiile de dezvoltare și de avansare în special al celor tinere, fără să condiționăm atât de absurd asta de finanțarea precară. Responsabilitatea mea ca rector este aceea de a asigura condiții de dezvoltare profesională. Colegii noștri trebuie decuplați de la această presiune și trebuie să revină la ceea ce sunt, dascăli și cercetători.
În ceea ce privește studenții, suntem datori să le asigurăm condiții performante de studiu și de viață. Avem în vedere dezvoltarea relațiilor cu mediul economic și social, astfel încât inserția lor pe piața muncii să fie nu numai facilă, dar și productivă. Susținem crearea unei baze de date a universității, accesibilă studenților, care să conțină, de exemplu, locurile de cazare din cămine, locurile de muncă disponibile la agenții economici. Am în vedere organizarea târgurilor locurilor de muncă, a stagiilor profesionale de practică în parteneriat cu instituții și agenți economici. De asemenea, consider absolut necesară antrenarea studenților în activități de cercetare alături de colegii mei, pentru a putea fi atrași spre cariera universitară.

GdS: Ce motivație să aibă electoratul să vă voteze, domnule profesor Cezar Spânu?
C.S: Trecutul meu de colaborare și dialog, sinceritatea și, bineînțeles, încrederea în capacitatea mea profesională și managerială, încrederea că vor găsi în mine un partener în lupta aceasta comună de a repune Universitatea din Craiova pe o poziție onorantă. Sunt mulți oameni care cred în mine, în competențele mele, în abilitățile mele de a depăși vremurile acestea destul de tulburi pentru toată lumea, de a crea un climat bazat pe colaborare și eficiență. Studenții știu foarte bine că m-am implicat în acțiuni majore care i-au ajutat și în carieră.

GdS: După alegeri trebuie să vă formați echipa managerială. Ce principii veți folosi?
C.S: Spun de multă vreme, și colegii mei știu, că sunt adeptul principiului omul potrivit la locul potrivit. Principiile care vor sta la baza echipei manageriale sunt simple: personalitate, experiență, competență și, bineînțeles, prestigiu. Echipa managerială pe care o voi forma își va asuma obligația de a instaura un climat de normalitate, un climat de colaborare în instituția noastră, pentru că este nevoie ca oamenii să fie apreciați la adevărata valoare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS