O comună aflată la doar 20 de kilometri de Craiova, cu dealuri și coline, cu mii de hectare de pădure și un lac de toată frumusețea, ar putea reprezenta pentru oricine o oază de liniște, o zonă de agrement și relaxare. În aceste repere se încadrează perfect comuna doljeană Vârvoru de Jos, însă pe cât de frumoasă este priveliștea, pe atât de dură este realitatea. Localitatea pare neînsuflețită, pe alocuri chiar părăsită, iar cifrele o confirmă: din cele 2.300 de locuințe, aproximativ 500 sunt nelocuite.
Vârvoru de Jos este o comună doljeană cu aproape 3.000 de suflete. Are opt sate în componență, Bujoru, Ciutura, Criva, Dobromira, Drăgoaia, Gabru, Vârvor și Vârvoru de Jos, legate între ele prin circa 25 de kilometri de drumuri comunale, alți 45 de kilometri reprezentând drumurile din interiorul satelor. Ținând cont de peisaje, zona pare perfectă pentru un craiovean care ar dori să scape de stresul cotidian și să se refugieze, în weekend, în mijlocul naturii. Realitatea este însă alta. Vârvoru de Jos se depopulează pe zi ce trece, casele sunt tot mai dărăpănate, iar aproape un sfert din gospodării sunt părăsite. „După ultimul recensământ mai avem 2.329 de case, dintre care aproximativ 500 sunt nelocuite. Asta pentru că, aflându-ne la aproximativ 20 de kilometri de Craiova, multă lume a migrat de la țară la oraș. Oamenii se mai întorc pe aici primăvara și toamna, ca să lucreze pământul“, ne confirmă primarul comunei Vârvoru de Jos, Nicu Tabacu. Într-adevăr, conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vârvoru de Jos se ridică la 2.955 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.387 de locuitori.
De ce pleacă oamenii din Vârvoru?
Alt argument care confirmă faptul că mai sunt localnici pe picior de plecare este numărul mare de anunțuri de vânzări de case care apar pe un site de specialitate în dreptul comunei Vârvoru de Jos. Casele de trei și patru camere, cu suprafața de teren aferentă, cuprinsă între 1.000 și 4.000 de metri pătrați, se vând la prețuri care pornesc de la 20.000 – 25.000 de lei și ajung până la 17.000 – 20.000 de euro. Și sunt multe care au apă și canalizare trase până la poartă sau sunt situate într-o zonă extrem de frumoasă, în apropierea pădurii.
Și cu toate acestea, oamenii aleg să plece. De ce? O întrebare la care nici primarul Nicu Tabacu nu a avut un răspuns clar. Edil al comunei din anul 2000, acesta a explicat doar că există o strategie de dezvoltare a localității pe termen lung, de fapt, „trei strategii, una pe Zona Metropolitană, alta pe Grupul de Acțiune Locală și alta pe plan local și că interesul nostru este să modernizăm drumurile, pentru că în comuna Vârvoru de Jos, din cele opt sate, în cinci avem apă și canalizare, iar acum urmează al șaselea sat“.
O explicație ar putea fi cea relatată în Gazeta de Sud, în ediția din 19 ianuarie 2015, în articolul „Apa distruge viața locuitorilor din Vârvoru de Jos“. Atunci, 65 de locuitori ai comunei au semnat o plângere, care a fost trimisă și către GdS, prin care trăgeau un semnal de alarmă în legătură cu situația în care se aflau. Precipitațiile din acea perioadă afectaseră zeci de locuințe, apa erodase temeliile caselor, curţile erau pline de nămol, culturile putreziseră. Oamenii susţineau că de vină era și lacul care trecea prin spatele gospodăriilor lor, care nu mai fusese decolmatat de zeci de ani pentru a fi curățat, la fel și canalul de scurgere subteran, care era plin de mizerie.
Am vizitat Vârvoru de Jos într-o zi însorită. Drumul până la primărie a fost anevoios. Am mers pe ulițe de pământ, unele destul de înguste, am urcat și coborât dealuri, am traversat o pădure pe un drum betonat, dar nu am zărit prea mulți oameni. Legat de drumuri, edilul ne-a contrazis.
„Avem aproximativ 25 km de drumuri comunale, alți 45 km de drum în interiorul celor opt sate. Drumurile sunt pietruite, avem și drumuri betonate. Anul trecut am turnat și 1,4 km de asfalt în Criva, anul acesta o să mai asfaltăm tot cam 1,4 km de drum, 500 de metri aici în zonă și alți 900 de metri în satul Ciutura, așa că nu pot să spun că se circulă greu, ci binișor. Am zis să introducem mai întâi apa și canalizarea și apoi să facem drumurile“, a precizat primarul Nicu Tabacu.
Drumurile comunale, între realizările primarului și nemulțumirile localnicilor
Comuna are mai multe căi de acces, noi am ales-o pe cea din DN56, Craiova – Calafat. Un drum complet renovat, pe care îl poți parcurge cu mașina în circa 20 de minute. Mai greu însă cu drumul comunal care dă în satul Vârvor. Este vorba de 3,5 kilometri în care Primăria Vârvoru de Jos a investit toamna trecută 100.000 de lei, lucrare de balastare. Constructorul a fost desemnat prin atribuire directă, legea permițând acest lucru primăriilor, dacă lucrările nu depășesc valoarea de 100.000 de euro. „Nu facem licitație, ci o selecție de oferte. Analizăm și alegem varianta cea mai bună calitate-preț“, a spus primarul Tabacu.
Lucrarea „întreținere curentă DC 156, lucrare de balastare 3,5 km“ a fost atribuită pe 1 octombrie 2015 firmei Mobiletech Utilaje SRL, contra sumei de 86.253,28 lei, plus TVA. Pe 6 octombrie s-a semnat contractul, iar pe 28 octombrie s-a făcut recepția lucrării. De precizat că firma a fost aleasă după o selecție la care au mai participat încă două firme, cea de pe locul secund oferind un preț cu 671,39 lei mai mare. Intrarea dinspre DN56 spre comună este sub orice critică. În iarnă, o ambulanță a rămas blocată aici și nu a mai putut ajunge la o urgență. De aici și nemulțumirea localnicilor.
Și în ziua în care am ajuns în comună, drumul în cauză era plin de gropi și de bălți, pe o porțiune de câteva sute de metri. Trebuia să mergi atent cu mașina să nu rămâi împotmolit. Se vedea pietrișul turnat pe ici pe colo, dar parcă nu părea un drum peste care trecuseră doar patru luni de la recepționare. „Drumul e de mult așa, au pus pietriș, l-au făcut cât de cât acceptabil, dar să-l mai refacă din când în când. Ne rupem mașinile pe aici. Să-l asfalteze mai bine, dacă se poate. A, și să mai pună domnu’ primar niște pietriș și în satul Bujoru“, a afirmat Ion Prunoiu, un localnic stabilit acum la oraș.
„Drumul a fost modernizat, pietruit, șanțuri făcute, cu bani din bugetul local. Dar, trecând iarna peste el, fiind în modernizare și DN56, aici au fost dalate șanțurile și toată apa s-a scurs în pădure. Așa că, pe o porțiune de 200 de metri, porțiunea cu pădurea, fiind punctul cel mai de jos, apa a afectat drumul. A înghețat, apoi s-a dezghețat, iar drumul s-a stricat. Și, într-adevăr, o ambulanță a rămas împotmolită aici iarna trecută. Drumul este în garanție și imediat ce vom putea vom interveni. O să luăm un autogreder și o să-l îndreptăm“, a susținut primarul comunei Vârvoru de Jos. Edilul mai preciza că, fiind vorba de o lucrare în garanție, costurile de refacere a drumului vor fi suportate de constructor, cu care „s-a și luat legătura“. Luni, 14 martie, situația nu se schimbase, iar drumul arăta la fel. „Nu am putut interveni, au fost și ploile ăstea. Nu avea rost să ne batem joc de drum, dar o să-l facem“, a repetat primarul Tabacu.
Se lucrează la încă un drum
De luni, 14 martie, au fost reluate lucrările la drumul comunal Dobromira – Bujoru, care ar trebui finalizat, potrivit contractului, în 28 de zile. Perioada este scurtă ţinând cont că drumul de patru kilometri trebuie betonat, însă primarul Tabacu speră ca echipele Delta ACM să se mişte repede.
„Au început lucrările, pentru că mai este mult de muncă la acest drum. Muncitorii şi utilajele sunt la faţa locului, mai trebuie turnat betonul, făcute şanţurile. Amplasamentul şi terasamentul sunt făcute, urmează betonul. Într-adevăr, timpul este scurt, dar eu sper ca lucrările să meargă repede“, a afirmat primarul Tabacu.
Primăria este independentă electric
Sediul administraţiei locale din comuna Vârvoru de Jos este independent din punct de vedere al energiei electrice. O investiţie făcută în 2009, cu fonduri europene nerambursabile (174.000 de euro, dintre care 140.000 de euro au venit de la UE), a făcut ca primăria să dispună de propria sursă de energie. Este vorba de un mic parc cu panouri fotovoltaice, situat în spatele clădirii, care produce circa 8 kilowaţi pe oră, putere suficientă pentru consumul instituţiei.
„Este vorba de un sistem pe două axe, cu două module pe acoperiş, care, la acea vreme, era unul de ultimă generaţie. Energia produsă ne este suficientă pentru consumul pe timp de vară, însă iarna, pentru că trebuie încălzită şi clădirea, mai folosim curent şi din reţeaua naţională“, a explicat edilul din Vârvoru de Jos.
Comuna doljeană mai beneficiază şi de o reţea de camere de luat vederi instalate în puncte-cheie, imaginile fiind transmise pe un monitor aflat în biroul primarului Nicu Tabacu, acesta putând astfel lua, la orice oră, pulsul localităţii.
Investiţii la Vârvoru de Jos cu bani de la Salubritate Craiova
Unele investiţii din comuna Vârvoru de Jos au fost făcute cu bani de la Salubritate Craiova, societatea care se ocupă de curăţenia din Bănie. Acest lucru a fost posibil graţie Primăriei Craiova, care pe 15 martie 2013, în calitate de asociat unic la SC Salubritate Craiova SRL, a decis să renunţe la jumătate din părţile sociale deţinute, care au fost împărţite în mod egal către Primăriile din Vârvoru de Jos şi Işalniţa. Prin punerea în executare a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 57/2013, Vârvoru de Jos, prin consiliul local al comunei, a devenit asociat al SC Salubritate Craiova SRL, cu cinci părţi sociale şi cotă de participare la beneficii şi pierderi de 25%, alături de Işalniţa, tot prin consiliul local al comunei, şi tot cu cinci părţi sociale şi cotă de participare la beneficii şi pierderi de 25%, Consiliul Local al Municipiului Craiova păstrând zece părţi sociale şi cota de participare la beneficii şi pierderi de 50%.
Şi cum Salubritatea a ieşit pe profit în fiecare an, cele două comune doljene s-au ales cu câte o sumă de bani, ca dividende. „Faptul că suntem acţionari la Salubritate ne-a ajutat, pentru că din banii primiţi ca dividende am asfaltat cei 1,4 kilometri de drum de la Criva. În 2014 am primit vreo 80.000 de lei, iar în 2015 circa 280.000 de lei. Pentru o comună ca Vârvoru este o sumă importantă, iar ea a fost investită în folosul localităţii“, a precizat Nicu Tabacu, primar al comunei.
Aceeaşi sumă de bani de la Salubritate a primit, în cei doi ani, şi Primăria Işalniţa. „Banii se regăsesc în investiţiile pe care le avem în desfăşurare, cum ar fi în racordurile la canalizare, ca să vă dau un prim exemplu care îmi vine acum în minte. Dar la noi investiţiile sunt multe. Şi pentru că tot primim aceşti bani de la Salubritate, ne-am gândit că am putea încheia cu ei un contract pentru măturat şi spălat străzile, după perioada de iarnă. Eu îmi doresc o comună cât mai curată, iar pe o parte este normal ca aceşti bani pe care îi primim de la SC Salubritate Craiova să se întoarcă tot la această societate“, a spus şi Ovidiu Flori, primar al comunei Işalniţa din anul 2008, tot din partea PSD. Şi în 2016, cele două comune doljene ar urma să primească bani de la SC Salubritate Craiova SRL, suma fiind undeva în jur de 100.000 de lei de fiecare.
