Arcași, geți și daci, tribuni, soldați romani în mărime naturală, monede din perioada antică, machete, detalii ale unei basilici paleocreştine sau reconstituiri ale hoardelor de popoare migratoare de la ostrogoţi la cumani sunt doar câteva dintre exponatele care pot fi văzute începând de astăzi la Secţia de Istorie a Muzeului Olteniei, în cadrul noii expoziții „Redescoperă Istoria“.
Expoziţia propune vizitatorilor o călătorie prin trecutul Olteniei. Discursul expozițional începe în mod simbolic cu traversarea unui pod de sticlă, ce permite vizualizarea unei secţiuni de săpătură arheologică, care îi transportă pe vizitatori în timp.
Periplul prin istorie continuă cu prezentarea civilizației și culturii geților. Frapează scena unui sacrificiu uman, realizată cu ajutorul manechinelor, butaforei și ilustrației. Istoricul Herodot spunea că, o dată la cinci ani, geții din jurul Pontului și sudul Carpaților luau un semen ce urma să fie sol trimis către zei și îl sacrificau aruncându-l în sulițe. Dacă acesta murea, însemna că solia geților la Zamolxis era primită, dacă nu, se presupunea că nu fusese vrednic de așa ceva.
Vizitatorul va avea ocazia să îi descopere și pe arcașii geți care aveau obiceiul ca atunci când erau tunete și fulgere să tragă cu sulițe și cu săgeți spre cer, spunând ei că nu există alt zeu decât al lor.
O machetă a fortificației getice de la Bâzdâna, cea în care Muzeul Olteniei a făcut ani după ani săpături, o reprezentare schematică a unei locuințe getice sau dacice, din secolul I î.H. cu un pat, polițe pe care se punea vesela pentru consumul lichidelor, o vatră, o râșniță, un eșantion de unelte, dar și de ceramică completează discursul expozițional.
Călătoria prin istorie continuă în celelalte săli. Trecerea spre altă perioadă se face printr-un hol unde este reprodusă la scară naturală o palisadă din pari de lemn aparținând unei fortificații getice sau dacice. În interior sunt încastrate vitrine, creându-se mici spații expoziționale unde este expus, printre altele, și tezaurul de la Pielești, care datează din a doua jumătate a sec. II î.H.
În spațiul civilizației romane
Și pentru că încă din vremea lui Cezar se considera că este sub demnitatea poporului să treacă fluviile pe bărci sau pe nave, romanii aveau specialiști, forță umană și mijloace materiale să construiască poduri. Și vizitatorul pătrunde în spațiul expozițional dedicat civilizației romane pe un pod. La capătul său este un drum pavat, căci romanii erau pretențioși și civilizați, doreau ca deplasarea să nu se facă anevoios. Civilizația reiese și din amploarea și monumentalitatea construcțiilor care sunt redate și în expoziție.
Călătorul prin istorie se va întâlni cu un legionar roman și un soldat călare, ambii echipaţi complet, doi soldați romani jucând zaruri, la fel cum va putea admira fragmente de statui romane, conducte de apă. Nu lipsesc din expoziție arme şi piese de echipament militar roman, accesorii vestimentare şi piese utilitare: vârfuri de lănci şi suliţe, bolţuri de catapultă, aplici, capete de curea, catarame, buterole de spadă, ţinte de scut, fibule, chei de fier şi bronz, obiecte de os. Lângă aceste piese care fac deliciul publicului stau replici de spade şi de pumnale.
Tot aici sunt amplasate o replică a porții unui castru și o machetă tot a unui castru roman, iar pentru o mai bună vizualizare a funcționalității armatei romane, vizitatorii pot urmări pe ecran un film.
Fiind vorba de o societate aristocratică, rafinată, cosmopolită, sigur că și dieta zilnică, arta culinară au cunoscut o anume diversitate. Muzeografii au încercat să redea principalele feluri de mâncare.
Un alt spațiu expozițional interesant este conceput sub forma unui amfiteatru, unde se poate urmări pe ecran o luptă de gladiatori, pentru ca în spatele peretului pentru proiecții să se găsească o machetă a termelor romane de la Cioroiu Nou.
După un spectacol în amfiteatru, vizitatorul este poftit să admire interiorul unei basilici paleocreştine (modelul de la Sucidava, jud. Olt), pentru ca apoi să descopere obiecte creștine sau păgâne. Sunt expuse tije având la capăt un porumbel, un candelabru creștin, o cruce incizată de mici dimensiuni. În opoziție cu creștinismul sunt prezentate publicului reprezentările unor zeități păgâne: Hercules, Cavalerii Danubieni, Diana, Mithras, Fortuna, Cavalerul Trac. Expoziția romană se termină odată cu drumul roman, simbol al acestei civilizației.
Alte spații, alte povești
Imperiul Roman se prăbușește. E epoca migrațiilor. Haosul perioadei respective este sugerat printr-un labirint conturat de ruine de ziduri, unde vizitatorii pot întâlni ostrogoți, vizigoți, slavi, proto-bulgari, cumani și tătari. Se pătrunde apoi în galeria domnilor și domnițelor valahe, redați prin portretele lor votive din perioada secolelor XIV-XVI. Este prezentată genealogia boierilor Craiovești şi legăturile lor cu dinastia domnitoare a Basarabilor, dar şi cu familia Buzeştilor de care este legată epopeea lui Mihai Viteazul.
Un punct de atracție în cadrul expoziției „Redescoperă Istoria“ este spațiul în care este sugerată confruntarea de-a lungul Evului Mediu a armatelor creștine cu cele otomane, fiind etalate costumaţia şi armamentul din perioada secolelor XIV-XVIII.
„Descoperă Istoria“ aduce în fața publicului vizitator, în expunere permanentă, pagini importante din trecut, alături de Tezaurul Muzeului Olteniei, cu podoabe și monede medievale.
Călătoria prin istorie nu se oprește, căci alte spații expoziționale se vor naște în cursul anului 2016, pentru a duce povestea mai departe.
Până atunci, expoziţia „Descoperă Istoria“ va putea fi vizitată săptămânal, de marți până duminică, între orele 9.00 – 17.00. Preţurile biletelor vor fi cele practicate în mod obişnuit de muzeu: 5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari.
