În campania electorală pentru alegerile locale sunt interzise bannerele, mesh-urile, dar și o serie de alte modalități de publicitate electorală, în schimb, printre materialele permise se numără afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, într-un interviu acordat Agerpres. Președintele AEP a explicat că singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul on-line, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.
Agerpres: Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016 a fost aprobat de AEP. Ne puteți spune cât de util este acesta pentru competitorii electorali?
Ana Maria Pătru: Ghidul finanțării campaniei electorale este foarte util pentru competitorii politici, deoarece este prima campanie electorală finanțată de stat, deci cu reguli și interdicții noi, care au fost introduse prin modificarea radicală, anul trecut, a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Era nevoie de un astfel de manual pentru că nu există o experiență anterioară, iar partidele și candidații independenți trebuie să prezinte o serie de acte justificative și să completeze numeroase formulare atunci când solicită rambursarea cheltuielilor electorale. Instrucțiunile cuprinse în ghid sunt utile, în primul rând, mandatarilor financiari ai competitorilor electorali, pentru că toate cheltuielile electorale pot fi efectuate numai de către mandatarii financiari, prin intermediul conturilor bancare deschise special pentru campania electorală, la nivel central, județean, de sector sau al municipiului București. Mandatarul financiar coordonator are obligația de a depune la AEP lista conturilor bancare pentru campania electorală deschisă de către competitorii electorali.
Agerpres: Care este suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campania electorală de către un partid politic? Dar de o alianță electorală?
A.M.P.: Partidul politic poate depune sume reprezentând contribuții pentru campania electorală proprie într-un cont deschis la nivel central, prin mandatarul financiar coordonator. Limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic în contul menționat reprezintă echivalentul a 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la Consiliul Județean și Consiliul General al Municipiului București.
Agerpres: Există și interdicții în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale?
A.M.P.: Partidele și candidații independenți își finanțează singuri campania electorală, iar cheltuielile electorale le sunt rambursate după alegeri, numai în anumite condiții. Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit. Partidele și candidații independenți nu au voie să accepte donații de la autorități ori instituții publice, regii autonome, companii naționale, sindicate, culte religioase, de la alte state ori organizații din străinătate. Dacă este vorba de împrumuturi, trebuie precizat că sunt permise doar cele obținute de la persoane fizice sau instituții de credit. Și donațiile, și împrumuturile sunt strict limitate, iar plafoanele sunt publicate pe site-ul www.roaep.ro.
Agerpres: Există limite maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un competitor electoral și ce tipuri de cheltuieli pot fi efectuate în campanie?
A.M.P.: În primul rând, competitorii electorali trebuie să respecte o regulă de bază: cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. În al doilea rând, legea stabilește limitele maxime ale cheltuielilor efectuate în campania electorală pentru fiecare tip de candidatură – primar sau consilier și pentru fiecare tip de circumscripție electorală, unitatea de măsură fiind salariul de bază minim brut pe țară.
De exemplu, o persoană care candidează pentru funcția de primar de comună poate cheltui maximum cinci salarii de bază minime brute pe țară, în timp ce, pentru funcția de primar de municipiu de județ, limita maximă este de 50 de salarii de bază minime brute pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la un consiliu local de comună, limita maximă de cheltuieli este de cel mult un salariu de bază minim brut pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București, limita este de 500 de salarii de bază minime brute pe țară. Aș vrea să subliniez că, spre deosebire de anii precedenți, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc. Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul on-line, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.
Agerpres: Ce măsuri ia AEP pentru a identifica banii negri folosiți în campanie? De unde știm că banii folosiți nu sunt bani negri?
A.M.P.: După cum ați văzut, operațiunile financiare din campania electorală sunt la vedere, transparente. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cheltuielile aferente campaniei electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor de campanie, care sunt declarate la AEP. Fondurile obținute de către partidul politic în afara campaniei electorale care au fost transferate în conturile bancare de campanie deschise la nivel central trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, de către mandatarul financiar coordonator, în termen de cinci zile de la data efectuării transferului. Aceste prevederi sunt menite să crească gradul de transparență în ceea ce privește proveniența sumelor destinate campaniei electorale. Conform legii, AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind legalitatea finanțării campaniilor electorale. De asemenea, AEP este îndrituită să solicite documente și informații de la persoanele fizice și juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost, partidelor politice, precum și de la orice instituție publică, acestea având obligația de a le pune la dispoziția Autorității.
Agerpres: În cazul în care au fost depistate astfel de cazuri, care sunt consecințele/sancțiunile?
A.M.P.: Nerespectarea prevederilor legale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 200.000 de lei. Contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii AEP. Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare formațiune politică nu a fost depus în condițiile legii. În cazul în care, în cadrul controlului efectuat de AEP apar suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Autoritatea sesizează organele de urmărire penală. Și, să nu uităm, o consecință importantă a încălcării legii privind finanțarea campaniei electorale este nerambursarea cheltuielilor electorale.
