Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Dolj a răspuns, la solicitarea GdS, acuzațiilor formulate de comisia trimisă în control de ministrul culturii, potrivit cărora distrugerile din Parcul „Romanescu“, monument istoric de categoria A, puteau fi reduse sau evitate dacă Agenția solicita eliberarea unui acord de mediu și analiza serios impactul asupra mediului. APM pasează elegant problema în curtea Primăriei Craiova, spunând că aceasta era responsabilă de respectarea legislației privind protecția mediului.
GdS prezenta acum două săptămâni, în exclusivitate, concluziile raportului final întocmit de experți trimiși de ministrul culturii pentru a inventaria daunele provocate vegetației din Parcul „Romanescu“ prin lucrările de modernizare demarate de Primăria Craiova. Verdictul experților a fost îngrijorător: lucrările și modul în care au fost ele executate ar putea afecta iremediabil speciile de arbori din parc, iar efectele se vor vedea peste ani. Comisia a constatat că proiectul de modernizare s-a făcut fără să aibă la bază măsuri de protejare a vegetației. „Tema de proiectare elaborată de Direcția elaborare și implementare proiecte a Primăriei Craiova nu este adaptată nici unui proiect ce privește (re)amenajarea unui parc existent și nici unui proiect ce vizeză un obiectiv ce face parte din patrimoniul național. Deși în cadrul temei de proiectare se menționează alterarea structurii dendrologice a parcului, în cadrul specificațiilor tehnice privind obiectul contractului sunt menționate doar defrișări ale vegetației spontane și refacerea poienilor și a suprafețelor acoperite cu gazon. Subliniem faptul că defrișările propuse în temă nu puteau fi executate în absența unui studiu dendrologic preliminar (…) studiul dendrologic, deși recomandat și în cadrul studiului istoric, nu a fost realizat. Studiul dendrologic nu a fost realizat nici de proiectanți (ca studiu de fundamentare a proiectului), acest studiu nefiind inclus în tema de proiectare, nici de beneficiari (…) Considerăm că era necesară eliberarea acordului de mediu și analizarea serioasă a impactului asupra mediului a proiectului propus, în concordanță cu Legea nr. 24/2007“, sunt o parte din concluziile comisiei care a criticat sistemul de irigații și pe cel de iluminat, pe care le consideră dăunătoare pentru vegetație.
Ghinion cu poziția geografică a parcului
Forurile care gestionează respectarea legislației de mediu în Dolj sunt Agenția pentru Protecția Mediului (APM) și Garda de Mediu. Prima autorizează sub diferite forme desfășurarea activităților care au legătură cu mediul, cea de-a doua are atribuții de control și sancționare. GdS a solicitat din partea amândurora puncte de vedere legate de concluziile comisiei trimise de minister. În timp ce APM a oferit un răspuns din care reiese că nu are nici o vină pentru cele întâmplate în parc, Garda consideră că lucrurile sunt sub control și că va monitoriza situația. În preambulul răspunsului trimis GdS, APM face o scurtă istorie a proiectului. „Proiectul prezentat în anul 2013 prevedea reabilitarea unor construcții și elemente de mobilier urban și a traseelor de utilități existente fără modificări în plan peisagistic (reconfigurare a spațiului verde sau eliminare/introducere de specii de arbori), precum și a împrejmuirii stradale existente propusă a fi refăcută cu aceleași elemente stilistice ca și mobilierul urban. Lucrările propuse prevedeau intervenția asupra unor obiecte de arhitectură și mobilier urban – cu scopul declarat de a asigura o unitate stilitstică“, spune APM care apoi explică punctual. „Referitor la alei menționăm că, prin proiect, se propunea reabilitarea și reamenajarea aleilor existente care nu necesită afectarea de suprafețe suplimentare de teren, implicit fără diminuarea spațiului verde, lucru reiterat de APM Dolj prin impunerea respectării în integralitate a Legii nr. 24/2007 privind administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Cu privire la sistemul de iluminat propus, menționăm că Parcul a beneficiat de iluminat public de la început în vecinătatea Casei «Bibescu», existând un stâlp chiar de la inaugurare, astfel încât pentru noul sistem nu s-a identificat necesitatea de racorduri suplimentare, urmând să fie folosită rezerva de putere existentă care deservea sistemul la data inițierii proiectului, înlocuindu-se stâlpii existenți cu unii realizați după modelul celor utilizați inițial la iluminatul parcului, dar echipați cu lămpi moderne“, precizează Agenția. APM spune apoi de ce a luat decizia de clasare a notificării privind evaluarea impactului asupra mediului, așa cum îi reproșaseră membrii comisiei de control. „Termenul de «defrișare» din proiect se referă numai la înlăturarea vegetației spontane și fără valoare și care are scop tocmai evidențierea fondului dendrologic inițial și menținerea unității stilistice și în nici un caz nu vizează tăieri de arbori. Amplasamentul proiectului, prin poziția față de receptorii sensibili (zone de locuințe), exclude posibilitatea creării de disconfort în zonă, atât datorită perdelei vegetale care înconjoară Parcul, cât și datorită posibilității utilizării căilor de acces existente. În ceea ce privește sistemul de irigații, având în vedere condițiile climatice ale zonei, județul Dolj fiind recunoscut ca «Sahara Olteniei», existența unui sistem de irigații automatizat care poate fi reglat în funcție de apropierea de arbori poate fi considerat o alternativă mai bună la sistemul de udare utilizat până în prezent, adică prin deplasarea unei cisterne pe aleile Parcului. Sistemul trebuie realizat după un proiect tehnic care să prevadă modalitatea de executare, iar respectarea acestuia să fie în conformitate cu prevederile art. 15 al Legii nr. 24/2007“, precizează APM. Potrivit respectivului articol, „controlul realizării măsurilor de protecție a spațiilor verzi este exercitat de instituțiile abilitate, de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru administrație și interne, autoritățile administrației publice locale și de unitățile fitosanitare locale pentru protecția plantelor“.
APM bate șaua să priceapă primăria
Mai departe, APM detaliază motivele pentru care lucrările de modernizare a parcului propuse nu prezentau efecte semnificative asupra mediului.
Este vorba despre „lucrări din sfera construcțiilor, fără a se modifica suprafața de spațiu verde“, locația este „izolată în mod natural de zonele intens populate“, racordurile existente la rețelele centralizate de utilități se păstrau, iar lucrarea avea un caracter tranzitoriu, de maximum 12 luni.
„În concluzie, proiectul nu intră sub incidența HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, nici sub incidența art. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, motiv pentru care APM Dolj a emis clasarea notificării nr. 2060 din 21.02.2013 cu precizarea unor condiții“, arată Agenția. În respectivul document, APM a cerut respectarea mai multor acte normative. „În conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protecția mediului (…), autoritățile administrației publice locale, precum și, după caz, persoanele fizice și juridice, au obligația să respecte regimul de protecție specială a monumentelor istorice, fiind interzise amplasarea de obiective și desfășurarea unor activități cu efecte dăunătoare în perimetrul și în zonele de protecție a acestora. Conform prevederilor art. 71, alin. 1 din OUG 195/2005 privind protecția mediului, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
Se vor respecta prevederile Legii 24/2007. Pe perioada lucrărilor se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor“, se arată în răspunsul APM trimis GdS referitor la măsurile solicitate prin clasarea notificării. Practic, Agenția susține că proiectul nu impunea o evaluare a impactului asupra mediului, dar trebuia respectate cerințele de mai sus.
APM vorbește apoi despre concluzia comisiei de control, care spunea că era necesară eliberarea acordului de mediu. „În mod eronat se face corelare între Acord de mediu, studiu de impact asupra mediului și avizul emis de autoritatea de mediu prevăzut la art. 12, alin. 6 din Legea 24/2007“, consideră APM. Potrivit legii, „deciziile luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, aflate pe terenurile din zonele urbane, se pun în aplicare numai după obținerea avizului emis de agențiile județene pentru protecția mediului“.
Acest articol se referă la tăierea de arbori sănătoși din spațiul verde, iar în proiect nu este prevăzută tăierea nici unui arbore. În situația în care se solicită tăierea de arbori sănătoși, acest aviz nu poate fi considerat un act de reglementare, ci un punct de vedere. El se emite la solicitarea administrației publice locale. „Acordul de Mediu este obligatoriu numai în cazul proiectelor care pot avea efecte negative semnificative asupra factorilor de mediu. Lucrările propuse prin proiect – reabilitare alei, înlocuire împrejmuire și rețele existente, decolmatare lac – nu pot avea efecte negative semnificative asupra mediului, deci nu este necesar Studiul privind impactul asupra mediului“, concluzionează Agenția.
Garda de Mediu a răspuns scurt solicitării GdS, spunând că măsurile impuse de comisie au fost puse în practică (doar o parte dintre ele – n.r.) și că va monitoriza situația și pe viitor (Garda nu a fost prezentă decât după sosirea comisie de control – n.r.).
