Distrugerea arborilor și vegetației prin lucrările de modernizare a Parcului „Romanescu“ din Craiova a fost aspru criticată de directorul Direcției pentru Cultură Dolj, Gheorghe Obrocea. Într-o intervenție avută ieri în cadrul Colegiului Prefectural Dolj, Obrocea a avertizat că protejarea monumentelor istorice, așa cum este Parcul „Romanescu“, face parte din strategia națională pe perioada 2015-2019, aprobată acum cinci luni de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Raportat la hotărârea Consiliului, ceea ce s-a întâmplat la Craiova este un atentat la siguranța națională.
Distrugerile din Parcul „Romanescu“ au continuat și după ce comisia trimisă în control de fostul ministru al culturii a constatat, în aprilie, că autoritățile locale și-au bătut joc de monumentul istoric de categorie A. Pentru o perioadă lucrările s-au oprit, comisia și factorii de decizie din Craiova s-au așezat la aceeași masă și au semnat o minută, pe 12 aprilie, prin care își luau angajamentul că vor proteja arborii și vegetația, iar pe cei afectați deja îi vor obloji. Comisia a plecat, ministrul a fost schimbat, iar muncitorii tot ce au știut ei mai bine au făcut. Nu mai departe de marți, echipa GdS a surprins în parc un angajat care încerca din răsputeri să taie cu barda o rădăcină îndărătnică, crescută probabil în zeci de ani. La vederea camerelor, muncitorul a încercat să ascundă barda cu piciorul. Într-un răspuns trimis GdS de firma Civitas Group, cea care lucrează la introducerea în subteran a cablurilor pentru camerele video din parc, se menționa marți că „în prezent, sub directa îndrumare a angajaților specializați din cadrul RAADPFL Craiova, se execută lucrări reparatorii privind rădăcinile arborilor care au fost afectate pe durata implementării proiectului Parcul «Nicolae Romanescu». Totodată, vă asigurăm că sunt luate toate măsurile necesare pentru protecția vegetației din parc“, spunea managerul de proiect al firmei, Adrian Istrate. Întrebat dacă muncitorul surprins de aparatul foto repara rădăcinile cu toporul, Istrate a spus că ceea ce au observat jurnaliștii nu este o reparație.
Obrocea de la Cultură pune degetul pe rană
După ce GdS a prezentat situația în ziarul de ieri, directorul Direcției pentru Cultură Dolj, Gheorghe Obrocea, a reacționat dur într-o intervenție făcută în cadrul întâlnirii lunare a Colegiului Prefectural. „De circa două luni a apărut o noutate. Programul de protejare a patrimoniului cultural național a fost aprobat în CSAT, iar ca parte a strategiei naționale, Direcția pentru Cultură Dolj a dus la îndeplinire obiectivele stabilite. Deci, patrimoniul național este parte a strategiei naționale“, a avertizat el. Referitor la proiectul de reabilitare a parcului, Obrocea a criticat direct fosta conducere a Ministerului Culturii din 2014, pe care a acuzat-o că a aprobat o documentație incompletă. „A fost o scăpare a Ministerului Culturii care a avizat o documentație care nu prevedea, nu conținea, de fapt, principalul proiect: acela al vegetației. Este vorba despre planul de peisagistică şi planul de organizare a execuţiei lucrărilor, documente de proiectare care ar fi trebuit să stabilească măsurile de protejare a arborilor, parte dintre aceştia fiind exemplare din specii rare: chiparoşi de apă, pini negri mediteraneeni etc. Pentru că vegetația este monument în parc. E adevărat că speciile protejate s-au împuținat în ultimul timp. Orice astfel de proiect de reamenajare suscită întotdeauna probleme. Sigur, era necesar ca parcul să fie reabilitat, modernizat, și este foarte bine că s-a întâmplat, dar se pare că s-a plecat pe un drum greșit, în sensul că: dacă ne angajăm să construim un bloc, sigur angajăm o societate de construcții și îl construiește. Dar reconstrucția, reamenajarea unui parc monument istoric de patrimoniu național și unul dintre cele mai importante din Europa necesita un specific aparte, o societate de construcții documentată, care să fie, mai întâi, ea pusă la punct cu problematica patrimoniului cultural și a intervenției asupra unor elemente de patrimoniu național (…) Ieri îmi dădea cineva un telefon de la un organ de presă (GdS – n.r.) dacă știm cumva că s-a tăiat rădăcina unui copac. Sigur, ar fi bine dacă am fi atât de pregătiți și atât de prompți și am avea un personal atât de numeros încât am putea sesiza aproape instantaneu când se taie rădăcina unui copac. Acum, fie vorba între noi, una dintre obiecțiile comisiei a fost că s-au tăiat enorm de multe rădăcini de copaci importanți, de patrimoniu, prin săparea acelor șanțuri. Asta trebuie reținut pentru viitoarele proiecte. Când ai de a face cu un obiectiv de patrimoniu, îl privești și îl organizezi cu totul și cu totul altfel decât atunci când faci o construcție pe un teren viran. Mă rog, să sperăm că vor fi mai multe puncte bune în final, cu siguranță va fi așa, decât punctele care au grevat la un moment dat desfășurarea proiectului“, a mai spus Obrocea.
Monumentele istorice – obiective de securitate națională
Două dintre punctele atinse de directorul Direcției pentru Cultură Dolj necesită atenție deosebită. În primul rând, includerea protejării patrimoniului natural și cultural în strategia națională de apărare națională. Considerate până acum mofturi, monumentele istorice au căpătat o importanță sporită. Cine nu le respectă încalcă Strategia Națională de Securitate. Pe 10 decembrie 2015, CSAT emitea o hotărâre prin care aproba „Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019“. Ghidul prezintă 19 obiective naționale de securitate, iar ultimul dintre ele, numărul 19, se referă la „Promovarea identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă“. Direcțiile de acțiune (DA) pentru realizarea obiectivului includ „identificarea şi semnalarea disfuncţiilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii mediului şi patrimoniului cultural naţional“. Printre posibilele acţiuni de realizare a DA se găsește și „creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice centrale şi locale în protejarea şi valorificarea patrimoniului naţional natural şi cultural, inclusiv cel al minorităţilor etnice“. În cazul Parcului „Romanescu“, tocmai autoritățile centrale și locale nu au protejat un monument istoric de importanță națională și unul dintre cele mai importante din Europa, după cum spunea Gheorghe Obrocea.
Minuta care obligă primăria să protejeze vegetația din parc
Cel de-al doilea punct atins de directorul Direcției pentru Cultură Dolj este raportul comisiei de control trimisă de fostul ministru al culturii, Vlad Alexandrescu. Vizita pe teren a peisagiștilor veniți de la București s-a concretizat în semnarea unei minute cu toți factorii locali, de la primar până la reprezentanții firmelor care lucrează în parc. Semnat pe 12 aprilie, documentul prevede anumite măsuri care trebuie luate de Primăria Craiova pentru însănătoșirea arborilor afectați și pentru protejarea celor încă sănătoși. „Reprezentanţii RAADPFL menţionează că s-a efectuat cea mai mare parte a lucrărilor de toaletare, de stropire şi mocirlire a rădăcinilor, dar încă nu s-au realizat lucrările de tasare uşoară a terenului astfel încât să se poată face proba conductelor de apă. În privinţa solului şi a molozului depozitate la baza trunchiurilor unor arbori din parc, s-a realizat îndepărtarea acestora de pe teren cu ajutorul unui tractor cu freză. De asemenea, s-a început procesul de tratare a arborilor, prin aplicarea de mastic şi biostimulatoare pentru rădăcini. Se menţionează continuarea operaţiunilor de remediere a problemelor legate de arborii afectaţi“, spune minuta. Primăria se obliga să realizeze registrul verde şi planul de gestionare a peisajului şi a vegetaţiei, conform Raportului final. „Se subliniază necesitatea realizării acestui plan multianual de gestionare peisagistică a vegetaţiei, precum şi riscurile ce pot apărea în cazul în care acesta nu va fi elaborat. Astfel, comisia preconizează că vegetaţia arboricolă afectată de lucrările de şantier poate suferi afecţiuni variabile ce se pot evidenţia în circa șapte ani în cazul lipsei unui management corect al vegetaţiei, cu accent pe valoarea compoziţională (…) În condiţiile în care, cu ocazia întâlnirii, Comisia a înaintat executantului și beneficiarului (Primăria Craiova – n.r.) recomandările privind protecția arborilor din Parcul „Nicolae Romanescu“ pe întreaga durată a șantierului, considerăm că beneficiarul trebuie să se asigure de aplicarea acestor măsuri precum și de continuarea lucrărilor de remediere deja în curs în vederea redemarării lucrărilor sistate anterior, în conformitate cu deciziile din prezenta minută“, mai spunea documentul.
Ministerul Culturii le cere candidaților să spună cum vor să apere monumentele istorice
Sub conducerea noului ministru Corina Șuteu, Ministerul Culturii a publicat ieri pe pagina sa oficială un apel către toți candidații la alegerile locale, primari, consilieri locali și județeni, să își afirme public poziția față de problema protejării patrimoniului cultural și să-și prezinte planurile pe care le au în acest sens. „Starea de conservare a patrimoniului cultural construit la nivel național este critică. Instrumentele și resursele Ministerului Culturii sunt insuficiente pentru a face față acestei situații excepționale în care s-a ajuns în ultimele decenii. Degradarea accelerată a monumentelor istorice înseamnă pierderea ireversibilă a unor bunuri culturale comune și dizolvarea identității culturale. Fără un efort colectiv, fără o cooperare constantă între autoritățile centrale și cele locale, dispariția patrimoniului construit va deveni o realitate în următoarele decenii, în condițiile în care, în acest moment, viteza cu care se distruge patrimoniul este mult mai mare decât viteza cu care se salvează parte din el.
Ministerul Culturii face apel la toți candidații la alegerile locale să-și precizeze poziția față de protejarea patrimoniului cultural. Salvarea și conservarea sunt chestiuni strategice pentru care trebuie să fie responsabili toți cei care dețin funcții de autoritate la nivel central și local.
Legea monumentelor istorice (Legea nr. 422/2001) stabilește că în atribuțiile oricărui primar se află protejarea patrimoniului cultural aflat pe teritoriul comunei, orașului sau municipiului pe care îl conduce. Similar, consiliile locale și județene au, la rândul lor, atribuții privind protejarea patrimoniului. (…) Autoritățile centrale sunt responsabile pentru măsurile de ordin general, normativ și tehnic și pentru politicile promovate la nivel statal. Eficiența acestor măsuri nu poate fi asigurată fără concursul direct și necondiționat, prevăzut de lege, al autorităților locale. În acest context, Ministerul Culturii face un apel către toți candidații la posturi de primar sau de membru al unui consiliu local sau județean să își afirme public poziția față de problema protejării patrimoniului cultural și să prezinte planurile pe care le au în vederea punerii în practică a acestor atribuții legale. Primarii care vor fi aleși în 5 iunie și consiliile locale și județene vor avea un mandat special, care va cuprinde atât Centenarul Marii Uniri, cât și Anul European al Patrimoniului Cultural – 2018, recent stabilit de Comisia Europeană. Ca atare, Ministerul Culturii consideră că o campanie electorală care nu abordează corect și consistent subiectul patrimoniului cultural este o campanie care eludează un capitol fundamental din atribuțiile aleșilor locali“, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
