Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va lansa în lunile iulie-august majoritatea ghidurilor aferente Programului Operațional Capital Uman, deși, în acest moment, peste 90% din activitatea ministerului se axează pe închiderea perioadei de programare 2007 – 2013, a afirmat ministrul de resort, Cristian Ghinea, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta a mai vorbit în interviu despre problema sediului instituției și a sistemului informatic pentru fonduri europene MySMIS, despre prevenția fraudării fondurilor, dar și despre problemele privind proiectele retrospective și sesizarea făcută la DNA în cazul unei achiziții date cu dedicație.
Ghinea a remarcat lipsa de apetență a administrației în identificarea proiectelor retrospective, afirmând că atitudinea funcționarilor în acest sens este „jemanfișistă“.
AGERPRES: În ce stadiu se află absorbția fondurilor europene pe vechea programare financiară 2007 – 2013? Datele ministerului arată un procentaj de 76%. Aveți acum termen până la 5 august pentru transmiterea la Comisia Europeană și la Autoritatea de Audit a ultimei aplicații de plată intermediară?
Cristian Ghinea: A fost o hotărâre de guvern pe care am modificat-o, pentru că Autoritățile de Management (AM) stabiliseră în trecut aceste praguri intermediare, ceea ce a fost o idee bună, pentru că au mobilizat oamenii din sistem. Totuși, apropiindu-ne de aceste praguri, pe care nu le-a pus Comisia Europeană, unele AM-uri au zis că mai au nevoie de puțin timp și am extins prin HG aceste deadline-uri. Am extins termenul de trimitere a declarațiilor intermediare. Mai sunt proiecte. 90% din activitatea ministerului, poate mai mult, se axează pe închidere. Cei care ne citesc să înțeleagă că suntem între două bugete europene, închiderea celui trecut, deschiderea celui prezent. Din păcate, a fost o neglijare a pregătirii deschiderii exercițiului financiar 2014 – 2020 pentru că erau foarte multe lucruri de făcut pentru închidere. Mai sunt încă, situația este încă gravă pe unele programe operaționale. Se muncește enorm și le mulțumesc colegilor mei pentru efort!
Trebuie, însă, să ne concentrăm și pe deschidere, pe publicarea de ghiduri și aici aș remarca faptul că am lansat un ghid pentru reducerea abandonului școlar, un exercițiu temerar aș spune, pentru că luăm mai multe obiective specifice și le punem într-un singur ghid. Ce am făcut a fost să iau echipe din tot ministerul, să le concentrez la AM – POCU, să scrie ghidurile în paralel, astfel încât am trecut de la o situație în care erau doar trei oameni care scriau ghiduri și se bloca efectiv procesul de lansare la a avea 20 de oameni care scriu în paralel, se consultă cu ONG-uri, camere de comerț și scoatem pe bandă. În lunile iulie – august vom lansa majoritatea Programului Operațional Capital Uman.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre identificarea proiectelor retrospective?
Cristian Ghinea: Se caută. Trebuie să spun că suntem dezamăgiți pe acest subiect. Nu vreau să se supere pe mine alți colegi din guvern, dar sunt unele ministere care… Hai să spunem publicului ce înseamnă asta! Practic, ideea a fost că noi putem identifica niște proiecte din bani naționali, plătite de la bugetul statului – care nu au fost gândite ca proiecte cu bani europeni, însă sunt congruente cu obiectivele programelor operaționale – să identificăm aceste proiecte, să le raportăm Comisiei și să luăm bani pe ele, să intre bani în țară.
Surpriza neplăcută a fost o lipsă de apetență a administrației pentru a face asta. Mai degrabă îi văd pe colegii mei din MFE agitându-se pe acest subiect decât restul administrației. Chiar dacă în ședințele de guvern s-a spus în mod repetat „faceți asta, faceți asta“, aici, nu știu, e un fel de lipsă de chef. E un fel de a se spune „asta e problema Ministerului Fondurilor Europene, că ăștia se ocupă de absorbție, lasă-i pe ăștia să-și spargă capul, ce mă interesează pe mine?! Eu îmi iau salariul, merge leafa înainte, nu mă agit dacă intră 100 de milioane de euro în România pe ceva ce am cheltuit de la bugetul de stat. Ce câștig eu?“. Este această atitudine „jemanfișistă“. Altă reacție: „Vin ăștia cu fondurile europene, ăștia au proceduri și, ca să pot să raportez la Comisie, trebuie să demonstrez că am avut niște proceduri, nu alea pe fonduri europene, dar similare, adică transparență, predictibilitate“. Aici se cam rupe filmul de multe ori. Nu au chef să vină unii să le spună că au dat ei sumele la primar cum au vrut, din pix, nu au făcut licitații cum trebuie și atunci au zis: „Vin ăștia de la Fonduri, își bagă nasul, ne auditează programele ca să le trimită la Comisie“.
Asta nu înseamnă că ne-am resemnat. Asta nu înseamnă că în procesul de închidere, care ocupă peste 90% din activitatea acestui minister, nu se mai caută retrospective. Și închiderea se va întâmpla anul viitor, pentru că așa este în regulamentele europene. Spun, ca să audă și politicienii din România că ne tot bârâie că de ce nu am închis. Pentru că toată Uniunea Europeană închide la anul programele operaționale. Nu înseamnă că, până atunci, cât mai am eu mandat, nu o să stau pe capul ministerelor să zic: „Aveți proiecte, procedurile europene nu vin de pe Marte, dacă demonstrați o minimă predictibilitate și transparență putem să le asimilăm cu procedurile europene. Nu mai fiți speriați!“. Vreau și eu să văd oameni din alte ministere, care să fie mândri că s-au dus acasă știind că au adus 70 de milioane de euro în țară pe ceva ce fusese deja plătit. Sunt unele cazuri, dar vreau să văd mai mulți oameni dedicați în administrație.
AGERPRES: Ce noutăți aveți în legătură cu sistemul informatic pentru fonduri europene MySMIS? Am înțeles că o să existe până în toamnă cinci module. Nu considerați că era mai simplu să se facă o licitație, să se apeleze la o firmă care să facă sistemul pentru a fi gata la timp?
Cristian Ghinea: Am găsit această modalitate de lucru, și anume ministerul împreună cu STS. Această decizie a fost luată de frica modului în care sunt fraudate achizițiile publice din domeniul IT. Există un calendar de implementare pe care l-am găsit întârziat. Ce am decis împreună cu Comisia Europeană și cu Autoritatea de Audit este să ne concentrăm eforturile. Este o nouă echipă care se ocupă de MySMIS. Secretarul de stat Radu Mihaiu se ocupă de partea de informatizare pe fonduri europene. Această nouă echipă a convenit cu Comisia Europeană și cu Autoritatea de Audit un calendar care să permită dezvoltarea modulelor cu prioritizare pe ceea ce este nevoie în procesul de acreditare/desemnare.
Vor fi terminate cele două module care sunt funcționale, apel și cerere, iar modulele de contractare, achiziție și implementare au ca termen de lansare luna octombrie, astfel încât, atunci când trimitem pachetul de acreditare la Autoritatea de Audit, aceste module să fie finalizate, funcționale, tehnic vorbind, și restul acreditării să se facă pe specificațiile de sistem, urmând ca până în primăvară să fie rezolvate și celelalte module. Este o modalitate de a debloca, de a sparge cercul vicios pe care l-am moștenit pe un sistem IT care întârzie procesul de desemnare. (…) Aș fi vrut să găsim o situație în care desemnarea să fi fost finalizată și să nu depindă de ceva atât de complex cum este acest sistem IT. Nu este ușor să muți tot managementul fondurilor europene într-un sistem IT.
Acestea sunt deciziile pe care le-am luat foarte rapid când am venit, am schimbat echipa, am adus resurse noi, am convenit o modalitate de lucru cu STS care să fie predictibilă și avem acest calendar pe care ni l-am asumat împreună în fața primului-ministru.
AGERPRES: Când estimați că veți acredita Autoritățile de Management?
Cristian Ghinea: În luna octombrie este calendarul convenit pentru trimiterea pachetului complet. Între timp, am convenit că anumite programe operaționale pot fi acreditate mai repede, pentru că procedurile sunt mai simple sau dependența de sistemul IT nu este atât de mare. Am convenit cu Comisia Europeană o procedură de fast track pentru Programele Operaționale Asistență Tehnică, Asistență Umanitară și POCA (capacitate administrativă), astfel încât să avem pachetul de acreditare pentru cele trei programe mai devreme și să începem să trimitem facturi pentru ele.
„Am luat decizia de plafonare a salariilor“
AGERPRES: În trecut erau persoane care figurau că lucrează și 32 de ore pe zi. Credeți că se va rezolva această anomalie după funcționarea sistemului informatic?
Cristian Ghinea: Din această cauză s-au aplicat corecții masive. Sunt două aspecte diferite care au adus suspiciuni de fraudă și aș spune chiar fraude în programele operaționale trecute, mai ales în Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Un aspect este nivelul salariilor, care era decuplat de viața reală, de economia reală, iar al doilea – cazurile de job multiplu. Deci, aceeași persoană în proiecte diferite avea norme întregi.
Primul aspect a fost rezolvat prin publicarea Ghidului general, în luna aprilie, de către Aura Răducu (fostul ministru al fondurilor europene – n. r.) unde au fost stabilite niște praguri maximale de salarizare în POCU, dar sunt ceva aspecte similare și în celelalte programe. Au fost nemulțumiri, oameni care sunt obișnuiți cu salarii nerezonabil de mari, dar avem deja decizia luată, de plafonare a salariilor.
Referitor la celălalt aspect – joburile multiple – nu există o soluție, în sensul în care, în trecut, cei care erau prinși erau prinși la audit. Dacă se întâmpla să pice în același eșantion de audit, se observa că omul acela era în proiecte separate. Neexistând sistemul informatic, nu puteai să îi prinzi decât la audit, când deja se plătiseră acești bani de la bugetul statului și când nu puteai să trimiți la Comisia Europeană. Când erau cazuri mai multe se aplicau corecții forfetare la nivel de obiectiv specific, ceea ce e un fel de a spune „Ne dăm două palme pentru că am fost fraieri și am dat banii“ noi, ministerul, Autoritatea de Management.
Când am venit, am fost neplăcut surprins de faptul că sistemul IT nu avea o componentă de prevenție foarte clar definită. Am cerut să avem această componentă de prevenție. Am făcut un grup de lucru cu DNA, ANI, SRI, DLAF și am zis să vedem care sunt cele mai frecvente cazuri, să facem niște specificații de sistem, astfel încât, la modulele care au început deja să fie în lucru, să avem această componentă. Să fie un sistem prin care la nivel de CNP, la modulul Contractare, probabil va fi asta, dacă se constată că la mai multe proiecte apare cu job full time, atunci se trimite o alertă de sistem, cineva de la Autoritatea de Management verifică și blochează contractarea, astfel încât să nu-i mai dai banii și să încerci să îi recuperezi apoi, ci efectiv să nu ajungă banii la omul respectiv. E o soluție simplă teoretic, relativ complicată tehnic și pe care regret că nu au luat-o alții înaintea mea. Practic, dacă asta a fost o mare problemă în POSDRU, logic ar fi fost ca statul român să o rezolve automat în POCU, nu să vin atât de târziu în sistem și să apelez la resursele altor instituții, cum ar fi DNA, SRI, DLAF, pentru a rezolva această problemă. Trebuia să se gândească de la început sistemul în acest fel. „Avem un sediu în Palatul Parlamentului în care nu ne putem muta, pentru că nu sunt condiții“
AGERPRES: Ministerul Fondurilor Europene a lansat în luna mai o procedură de achiziție publică pentru servicii de închiriere a unui spațiu de birouri în care să funcționeze. De ce nu vă puteți deocamdată muta într-un nou sediu?
Cristian Ghinea: Au fost trei licitații până acum și o să vină și a patra. Mă abțin să comentez până nu se închid. Din punctul meu de vedere avem un sediu în Palatul Parlamentului în care nu ne putem muta, pentru că nu sunt condiții necesare și nici măcar nu a început procesul de refacere a acelui sediu. Pe de o parte, parlamentul a dat o lege care complică foarte mult situația juridică, pentru că Ministerul Fondurilor este administrator pe o bucată din Palatul Parlamentului, iar pe de altă parte o lege ulterioară, dată luna trecută de parlament, spune că parlamentul este administrator pe toată clădirea. Faptul că am avea acel spațiu la Palatul Parlamentului este sub semnul întrebării în acest moment, ceea ce blochează posibilele lucrări de amenajare, și am cerut parlamentului o clarificare în acest sens. Orice ar fi, nu ne putem muta acolo imediat, doar să îl pregătim pentru mutarea în viitor.
În paralel, suntem în procedură de închiriere de pe piața liberă, am făcut aceste call-uri repetate, au fost anulate din motive mai degrabă tehnice, dar le refacem și sper să găsim o soluție care să fie transparentă, competitivă și responsabilă cu banul public.
AGERPRES: Ați făcut o sesizare la DNA în cazul unei achiziții date cu dedicație. Despre ce este vorba?
Cristian Ghinea: Când am venit eu aici, diverși binevoitori îmi dădeau sfaturi să folosesc un așa-numit sistem modular la sistemul informatic, pe principiul că „dacă l-am plătit, hai să-l folosim“. Am zis să vedem ce este sistemul acesta. L-a văzut cineva, un consilier al meu, și nu era ceva de „tehnologie nucleară“, era un sistem banal care putea fi refăcut, numai că am aflat că a costat foarte mult. Am mai aflat că doamna Răducu ceruse o anchetă a Corpului de Control al ministerului pe acest subiect. Am întrebat ce se întâmplă cu această anchetă și au zis că o vor aduce în câteva zile. Pe 14 iunie mi-au adus raportul care avea două concluzii: corecție aplicată pentru că procedura de achiziție era suspectă, deci corecție de 25% aplicată pe toată achiziția, respectiv un sfert din 38 de milioane de euro, iar acest modul a fost recepționat fără a fi testat. Practic, cineva a semnat fără să fi văzut pe ce dăm acești bani. Să nu mai zic că se făceau recepția și plățile pe 29 decembrie. Așa, brusc, se activau oamenii la sfârșit de an.
Am citit acest raport, care recomandă trimiterea în comisia de disciplină a funcționarilor care au făcut recepția și trimiterea către DNA pentru cercetări ulterioare, pentru a se afla dacă sunt fapte penale. Pe 15 iunie am făcut adresă la DNA. Cred că domnul Ghiță (Sebastian Ghiță, deputat PSD – n.r.) este ușor șocat de faptul că sunt niște oficiali în România care îl ignoră că are televiziune, că e superbogat, că are influență. Nu-mi pasă! Nu are ce să-mi facă mie domnul Ghiță. Domnul Ghiță, spune Corpul de Control, e suspect că a fraudat statul român și trebuie să se ocupe procurorii de acest caz.
Acesta a început o campanie împotriva mea. A găsit amante, firme, diverse alte prostii și a spus că „bat câmpii“, pentru că firma aia nu avea legătură cu domnul Ghiță. DNA are un caz împotriva domnului Ghiță prin care spune că acesta controlează 52 de firme prin interpuși. Am cerut Corpului de Control să vadă ce contracte au avut firmele acelea despre care DNA afirmă că sunt controlate de deputatul Ghiță. O listă lungă, contracte multe, corecții multe, bani foarte puțini recuperați din corecțiile acelea. Am cerut Corpului de Control să analizeze de ce s-au recuperat așa de puțini bani. Având doar cinci oameni și mult de lucru, o să dureze, dar, când o să primesc ceva, o să informez opinia publică pe acest aspect.
„Acest guvern a urcat cu 10% rata de absorbție“
AGERPRES: După audierile din Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, din 27 iunie, președintele comisiei, Ana Birchall, v-a cerut să demonstrați că există o absorbție de 57 de milioane de euro pe actuala programare financiară. I-ați trimis facturile?
Cristian Ghinea: Doamna Birchall dezvoltă o obsesie. Primesc scrisori foarte des de la Domnia-sa. Noroc că a intrat în vacanță! Strângem materiale, trebuie să mă lămuresc exact ce vrea, pentru că a dat cu „bâta în baltă“ când a zis că este absorbție zero, când deja era evident că nu mai este zero. A vorbi acum despre absorbția pe 2014 – 2020 este o discuție prematură, când, în toată Uniunea Europeană, este 1,5%, când în Polonia este de 0,7%, când în Slovacia este de 0,6%, iar în România este de 0,2%, mai mare decât în Ungaria sau Malta, unde este 0%. De fapt, este irelevant. Dacă am fi în sondaj, am fi în marja de eroare. Deci, Dumnezeule, rata de absorbție este relevantă anul acesta pentru închidere, pentru 2007 – 2013!
Acest guvern a urcat cu 10% rata de absorbție. Din noiembrie și până acum au intrat două miliarde de euro în țară. Pe exercițiul 2014 – 2020, relevante sunt acreditarea ca atare și lansarea de ghiduri. Când acreditarea se va încheia, va fi o explozie a ratei de absorbție, probabil 20% anul viitor. De ce? Pentru că în același timp noi pregătim și lansăm ghiduri.
Am lansat de când am venit toate ghidurile din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). E drept că am găsit mare parte din muncă făcută de Autoritatea de Management a POIM. Erau mici blocaje la care am găsit soluții și le-am deblocat. Pe Programul Operațional Competitivitate (POC) am găsit blocată contractarea pe axa de cercetare. Am deblocat-o. În august se încheie contractarea, deci începem plățile. Stăm foarte bine pe închiderea bugetului european trecut și pe deschiderea celui prezent.
Dacă doamna Birchall ajunge ministru al fondurilor europene în țara asta, o să am un amuzament personal să o bârâi la fel de nerezonabil cu aceste nimicuri, așa cum face ea acum. Ce face doamna Birchall acum, să trimită atâtea scrisori cu diverse informații complet irelevante, practic vrea să blocheze activitatea ministerului. Ar trebui ca tot Cabinetul meu să stea să răspundă doamnei Birchall și diverselor fantezii pe care le are. A insistat să merg la audieri. Nu a ieșit bine. A făcut o uriașă gafă politică permițându-i lui Sebastian Ghiță să stea acolo. Nu am ce să-i fac doamnei Birchall. Ea are o problemă de carieră politică și de credibilitate. Nu pot să o salvez eu. Să se calmeze puțin și să învățăm să ne ignorăm reciproc, măcar până se termină vacanța parlamentară.
