Problemele locuitorilor din Gighera: Nu au putere să muncească pământul, trăiesc cu apă infestată în fântâni şi gunoiul aruncat la marginea satului

Din cele peste 12.000 de hectare de pământ extravilan din comuna doljeană Gighera, doar aproximativ 20-30% mai sunt lucrate în particular. Restul terenurilor sunt date în arendă, deşi pentru oamenii din localitate creşterea animalelor şi agricultura sunt singurele şanse să supravieţuiască. Populaţia este însă îmbătrânită, locuitorii nu mai au putere să muncească pământul. „Avem doi fermieri străini în comună, un englez şi un italian. Englezul face producţii mai bune. Italianul are mai mult pământ, însă e în zona Dunării unde apa bălteşte din cauza faptului că nu se folosesc staţiile de desecare şi de colmatare a canalelor. Guvernul ar trebui să intervină, am depus numeroase sesizări la prefectură, pentru că dacă nu funcţionează staţia de desecare, nivelul apei în canale creşte şi nu se poate elimina apa din sol. Din această cauză omul rămâne cu băltiri ale apei şi are pierderi colosale. Avem şi doi investitori români în localitate, care au început să achiziţioneze şi instalaţii de irigat, vitale în situaţiile de secetă. Aceşti fermieri cultivă în special culturi mari, grâu, porumb şi floarea soarelui“, a spus Florea Neacşu, primarul comunei Gighera.
Ca şi în alte comune doljene, mai sunt multe de realizat la Gighera. Au fost pietruite drumurile din cele trei sate, s-a asfaltat o porţiune de drum de 800 de metri din bugetul propriu. În comună există apă potabilă, dar numai în satul Gighera și la Nedeia. Localnicii din Zăval sunt mai puțin norocoși, pentru că aici fie au secat fântânile, fie apa nu mai e bună de băut. Oamenii trebuie să-și procure apă de la distanțe mari. „Problema apei este una majoră, pentru care căutăm soluţii de câţiva ani. Am avut un proiect pe Ordonanţa 28 şi am băgat satul Zăval pe situaţii de urgenţă, pentru că seacă fântânile când seacă Jiul şi li se tulbură apa când creşte Jiul, iar apa este infestată și nu e bună de băut, după cum rezultă din analizele făcute. Am primit promisiuni deşarte de-a lungul anilor că vom primi sprijin pentru a aduce apă în sat. Am reabilitat trei fântâni publice, în care apa e bună, însă în cea mai mare parte oamenii cumpără apă, nu au altă soluţie, nu riscă să dea copiilor apă infestată. Am fost nevoiţi să plătim 100.000 de lei firmei cu care vechea conducere a primăriei a făcut proiecte, care din păcate nu au fost eligibile, printre care era şi acest proiect pentru a aduce apă în comună. Acum suntem nevoiţi să accesăm un proiect pe fonduri europene pentru a include proiectul de alimentare cu apă în Zăval şi să facem în jur de 15 kilometri de canalizare“, a explicat edilul localității Gighera.
În această perioadă, potrivit reprezentanţilor pri­mă­riei, vor începe lucrările de reabilitare a târgului. Va continua apoi asfaltarea drumurilor, câte doi kilometri în fiecare sat. Pentru că situaţia masterplanului de deşeuri este departe de a se fi clarificat în judeţul Dolj, o altă problemă este cea a gunoaielor care sunt aruncate de săteni la marginea satelor sau pe câmp. „Resturile menajere sufocă satele pentru că nu există platformă de gunoi. Sunt foarte mulţi vârstnici care se duc cu cărucioarele cu gunoaie la periferii. Primăria a achiziţionat în urmă cu trei ani un tractor, facem igienizare în urma lor, strângem gunoaiele, îl cărăm de teamă să nu devină un focar de infecţie. Avem staţia de sortare de la Goicea, care a costat un milion de euro, şi nu înţeleg de ce nu este pusă în exploatare, ca să eliminăm pericolul acesta de a arunca gunoiul la marginea satului sau pe pajişti?!“, a mai spus Neacşu.