5.4 C
Craiova
joi, 5 decembrie, 2024

Istoria în ruine

Pe o culme de deal din satul Strejeştii de Sus, județul Olt, istoria pare să se năruie ușor-ușor. Câțiva cai ai localnicilor pasc liniștiți în preajma zidurilor șubrede ce au mai rămas din conacul Buzescu-Darvari.

Dacă odată era simbol al burgheziei şi prosperităţii, în prezent, conacul sugerează dezinteresul, sărăcia, prăpastia în care pare să se scufunde trecutul. De pe culme, ruinele fostului conac, bătrâne ziduri, domină încă peisajul. Cândva demult, tare demult, boierul îl ridicase pe cel mai înalt deal, ca să aibă o vedere de ansamblu asupra moșiei. Era o clădire impunătoare, dovadă vie că Oltenia era o regiune bogată, cu profituri importante din agricultură.
În zgomotul abia sesizabil al ierbii rupte de caii ce pasc în jurul conacului Buzescu-Darvani, ascultăm o poveste din negura vremii. Zidurile mai spun povestea acelor oameni care le-au așezat acolo, pe care i-au auzit plângând, râzând, bucurându-se și întristrându-se, făcându-și planuri fie pentru o biserică ce au ridicat-o pentru comunitate, fie pentru recoltele bogate ce trebuiau culese.

Istorisiri de altădată

Plecăm urechea și ascultăm povestea ce a început să se scrie în secolele trecute. Rămășițele clădirii din vârf de deal de la Strejeștii de Sus amintesc de familia Buzescu, apropiată domnitorului Mihai Viteazul şi înrudită cu boierii Darvari.
Ultimul descendent pe linie masculină al Buzeștilor, Constantin Buzescu, s-a stins în 1833 la Strejești, în casa în care a și trăit. El a ctitorit, pe la 1733, biserica din sat, cu minunate elemente arhitecturale și decorative preluate din stilul brâncovenesc.
Însurat cu Ecaterina Vlădăianu, au avut două fiice: Aristia, căsătorită cu Șerban Grădișteanu, și Elena, căsătorită cu Mihail Darvari, fiul doctorului Constantin Darvaris, venit în ţară pe la începutul secolului al XIX-lea şi având însărcinări în vremea ciumei lui Caragea.
Familia Darvari continuă familia Buzescu, construind la Strejeștii de Sus o biserică, cu decorații în stucatură și un conac, cel ale căror ruine rezistă cu încăpățânare.
Ba mai mult, Elena Darvari și soțul său, Mihail Darvari, cumpără în București, lângă Biserica Icoanei, un loc pe care în trecut fusese un cimitir și clădesc pe el o biserică la fel cu cea de la Strejeștii de Jos, ridicată de ultimul descendent pe linie masculină al Bulzeștilor, Constantin Buzescu. La moartea sa, Mihalache Darvari este înmormântat în acea biserică. Elena Darvari va rămâne credincioasă locurilor natale. Ea va fi înmormântată la Strejești, în 1880, lângă biserica tatălui său. Bătrânii locului își aminteau și povesteau nepoților că, în tot timpul vieții sale, cucoana Ileana, cum i se spunea, n-a lipsit de la biserică, fiind foarte evlavioasă, iar pentru săraci și orfani a fost o adevărată mamă.
Conacul construit la jumătatea secolului al XIX-lea, unde poposeau deseori Elena și Mihail Darvari, a trecut apoi în proprietatea moștenitorilor. În revista „Memoria Oltului“ se notează: „În iunie 1883, Ioan Darvaris vinde Alexandrinei Darvaris partea sa din moşia Strejeşti (a VI-a parte) «căzută mie moştenire de la reposata Elena Darvaris, mumă-mea»“. Conacul și moșia ajung la descendenții familiei de boieri și sunt locuite până în 1948. Povestea impunătorului conac a curs lin până în acel moment. Apoi, în timpul comunismului, a devenit sediu al CAP-ului şi mai târziu al grădiniţei din Strejeşti. Degradarea clădirii a început după prăbuşirea regimului comunist. Până să fie retrocedat în 2011, conacul a fost vandalizat de hoţi. S-a luat tot ce se putea lua: tocuri de geam, uși, acoperiș. Nu a mai rămas nimic, doar niște ziduri lăsate pradă naturii și timpului.
Vânturile, ploile, nepăsarea șterg ușor, ușor, pagini din trecut. Sus, pe culme de deal, mai cade câte o cărămidă, făcând caii ce pasc liniștiți să tresară. În rest, istorie în ruină.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS