Curierul National, in parteneriat cu Institutul National de Statistica, a organizat in urma cu doua zile, la Hotel „Lido“, cea de-a doua editie a seminarului lunar „Barometrul national“. In cadrul dezbaterii, la care s-a abordat in principal tema obstacolelor in calea afacerilor, INS a prezentat studiul „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorilor din România“. Astfel, potrivit INS, in România, doua treimi din intreprinderile nou-create reusesc sa ramina active dupa primul an, in timp ce restul sint desfiintate sau inactive.
Pe de alta parte, in perioada 1995-2001, rata de creare a unui IMM a fost de circa 17%, iar in 2002 a crescut, ajungind la 23-31%.
Maria Pietreanu, director general INS: „Capitala, regiunea care reprezinta cea mai intensa initiativa antreprenoriala”
„Aceasta lucrare este rezultatul unui proiect initiat de Eurostat (Oficiul de Statistica al Uniunii Europene) in anul 1995 si care si-a propus sa identifice profilul intreprinzatorilor si care sint dificultatile si sansele intreprinderilor noi in tarile candidate la acea vreme. In perioada 1995-2000, proiectul s-a derulat in cele zece tari candidate din Europa Centrala si de Est. România era alaturi de noile state membre si rezultatele demonstrau care sint dificultatile legislative pe care le intimpina intreprinzatorii in fiecare dintre aceste tari candidate.
Dupa anul 2000, cind proiectul Eurostat a incetat ca finantare, INS si-a propus sa continue acest tip de ancheta pentru ca rezultatele pareau tot mai relevante pe masura ce seria de date era tot mai lunga si demonstra in mod clar felul in care mediul de afaceri devine mai prietenos sau nu fata de initiativa privata.
Am constatat ca dintre intreprinderile nou-inregistrate in fiecare an, doar 66 la suta ramin active dupa un an, restul neavind suficienta energie sa-si continue activitatea. Pina in 2002 am avut un procent de 16-17 la suta de noi intreprinderi, dupa care se pare ca s-a simtit o imbunatatire a mediului de afaceri, iar rata de creare apare la 23-31 la suta de atunci incoace. Numarul mediu de angajati ai intreprinderilor nou-create variaza in România intre patru si cinci angajati, pentru societati comerciale.
La categoria persoane fizice – intreprinzatori individuali inca nu avem un sistem de anchete statistice complet, care sa reflecte clar aportul la activitatea economica a acestora, dar constatam ca cel putin din punctul de vedere al crearii locurilor de munca, fata de 500.000 de persoane fizice active, avem un numar de 750.000 de oameni care, practic, lucreaza. Practic, este o solutie de creare de locuri de munca importanta. Avem si o pondere in jur de 1 la suta a intreprinderilor create prin privatizare. Se remarca anii 1995, 1998 si 2001, ca ani in care privatizarea a avut o pondere mai mare. In general, intreprinderile nou-create sint intreprinderi fara salariati. Majoritatea intreprinderilor noi incep cu zero salariati, patronii incep sa desfasoare activitate, dupa care incep angajarile.
Categoria «zero salariati» detine doua treimi din intreprinderile nou-create. Majoritatea salariatilor se inscriu in grupa intreprinderilor cu un numar de 1-50 de salariati, iar aproximativ o treime a acestei categorii este reprezentata de patroni. La intreprinderile noi, patronii reprezinta forta de munca implicata. In general, intreprinderile noi au un singur sediu.
In România, pentru aproape 70 de procente, sediul societatii este locuinta intreprinzatorului – fata de media tarilor candidate, actuale membre ale Uniunii Europene, unde numai 56 la suta au locuinta personala trecuta ca sediu al firmei.
Ca si distributie, in România avem 75 la suta intreprinderi nou-create in mediul urban. Fata de media tarilor foste candidate prezentam o situatie similara cu acestia. Bucurestiul este regiunea care reprezinta cea mai intensa initiativa antreprenoriala. Dintre intreprinderile noi, 17 la suta sint create de bucuresteni. Cea mai spectaculoasa evolutie o are domeniul seriviciilor, care la inceput nu parea atractiv, dar a ajuns de la 8 procente in 1995 la 37 de procente in 2003. O situatie imbucuratoare.
Fata de structura economiei europene, sectorul servicii din România reprezinta mult mai putin decit cel din Uniunea Europeana. Ţinta noastra este sa ajungem la o structura similara cu cea din rindul statelor membre.
Intreprinderile noi cu participare straina la capitalul social in Rominia au o pondere mai mica decit media tarilor candidate, care se situa la 10 la suta. La noi variaza intre 3-4 la suta.
In 2003, patru la suta dintre intreprinderi se declarau fara dificultati in deschiderea si desfasurarea unei activitati. Ne apropiem de media tarilor candidate, care este de 44 la suta, iar daca ne uitam la cauzele acestor dificultati constatam ca pentru cauzele legate de oferta lipsa de resurse este mentionata de 75 la suta dintre intreprinderile noi. Prima dificultate este aceea de acces limitat la credit. Dupa 2000, 38-39 la suta dintre intreprinderi reclama aceasta problema, fata de 39 la suta in tarile candidate.
In România, cauza «pretul pietei prea mic» a fost mentionata de aproape 20-22 la suta dintre intreprinderi. A inceput sa scada dupa anul 2000, pe masura ce preturile de la noi au inceput sa se alinieze cu cele din statele membre. Mai este ceva specific României: inabilitatea in marketing. Este o problema pe care noii intreprinzatori din Rominia o reclama in proportie de 30 la suta. Se simte din ce in ce mai clar aceasta problema, fata de numai 20 la suta in celelalte tari candidate.
Dupa virsta fondatorilor, proportia tinerilor sub 30 de ani este de 30 la suta in România, dar la inceputul perioadei era de numai 20 procente. Categoria 30-39 de ani reprezinta, si la noi, si in celelalte tari candidate, 30 la suta. Categoria 40-44 de ani – 12 la suta, 45-49 de ani – 12 la suta. Dupa sexul fondatorilor, o treime sint femei in România, iar restul barbati, ca intreprinzatori privati. Dupa nivelul de instruire al fondatorilor, structura pe care România o prezinta este mai concentrata catre categoria intreprinzatori cu nivel de studii liceal si universitar. Dupa 2000, avem o pondere de 40-45 la suta. România are mai putini intreprinzatori care provin din functii de conducere. Ca si putere de a investi in primul an de activitate, avem o evolutie interesanta. In 1995, un sfert dintre intreprinderi faceau investitii chiar din primul an, dupa 1995 ponderea acestora a scazut sub 20 la suta. In 2001, chiar au fost probleme mai dificile, iar dupa 2001 am revenit din nou la nivelul de 25 la suta care este similar cu nivelul mediu din celelalte tari candidate. Revin la faptul ca doar doua treimi din noile intreprinderi reusesc sa ramina active dupa un an de zile, restul fiind categorii descurajate, dar nivelul este acelasi si in celelalte tari candidate si se pare ca aceasta este o situatie aproape normala pentru ceea ce inseamna sansele initiativei private in România, chiar daca cadrul legislativ a suferit multe schimbari.
Maria Grapini, presedintele Coalitiei Asociatiilor Femeilor de Afaceri din România: „România are femei implicate in mediul de afaceri cu mult peste media europeana”
„Statistica este foarte importanta pentru România, dar din nefericire nu am beneficiat si nu beneficiem de o baza statistica foarte buna pentru a ne putea croi un plan de afaceri foarte bun. Eu nici in ziua de azi nu pot sa-mi calculez cota mea de piata. Nimeni nu spune cit se consuma, cit se produce si cit importa. Ma bucur ca statistica se aliaza la ceea ce trebuie intr-o economie de piata si genereaza informatii extrem de necesare pentru intreprinzatori. Statistica internationala pe care am primit-o eu arata o Românie extrem de bine vazuta in ceea ce priveste implicarea femeilor in sectorul antreprenorial.
Asadar, nu o treime dintre romince, ci peste 38 la suta desfasurau activitati intreprinzatoare. Noi avem femei cu studii superioare implicate in afaceri mult peste media din UE. Aici se poate face o distinctie. Sint multe femei care nu sunt intreprinzatoare, dar care detin o functie de conducere. Cred ca aceasta banca de date ar trebui aprofundata. Sa nu ne facem iluzii ca suntem la nivelul tarilor europene in ceea priveste calificarea. Hai sa vedem cum stam cu productivitatea, pentru ca ar parea prea dulce si frumos acest raport. Imi permit sa lansez si o provocare. Poate prin parteneriat cu patronatele de ramura vom incerca sa schimbam formularele de raportare pentru a le raporta la ceea ce facem acum. Sint grupe de produse noi care nu se raporteaza. Trebuie facut acest lucru pentru ca au aparut grupe de produse noi. Produsele au viata lor. Spre exemplu, eu, la o firma de tesatorie pe care o detin, raportez doar doua grupe care insumeaza sase la suta din productia mea. Restul productiei nu o raportez pentru ca nu ma lasa formularul. Se pierd date pretioase. E bine sa trecem cit mai rapid la modificarea acestor formulare“.
Bogdan Baltazar, consultant financiar: „In România, nu exista piete reglementate, in afara de cea valutara si bancara”
„Cum definim firmele active? Pina la urma, nu avem decit niste aprecieri nebazate pe criterii cantitative foarte exacte. Ar fi interesant. As mai face o constatare pe care sa nu o auda Eurostatul si nici Europa: s-a reusit identificarea numeroaselor firme-fantoma, de spalari de bani? Sigur ca este foarte greu, ar trebui niste capacitati investigative foarte bine puse la punct. Am impresia ca ne imbatam cu apa rece, pentru ca in toata formarea asta frenetica foarte multe firme sint firme de primit TVA. Exista indivizi care cu asa ceva se ocupa. Cumpara firme cu datorii, iar apoi dispar. Ma intreb pe ce ne bazam cind ne sint prezentate aceste date. Cred insa ca acest studiu este foarte util, pentru ca din punct de vedere al imaginii ne arata foarte bine. Insa mai apare o alta intrebare: in ce masura acest studiu poate fi preluat sau este preluat de factorii de decizie? In România nu exista piete reglementate, in afara de cea valutara si cea bancara. Noi am obtinut statutul de piata functionala din politete, cu ajutorul tablourilor date lui Verheugen si copilasilor trimisi la Prodi si Berlusconi. Noi avem un inceput de economie de schimb, desi 35 la suta din populatia tarii nu traieste din economia de schimb. Traieste in economia de troc. 40 la suta din populatia tarii are inflatie zero pentru ca nu are preturi si 60 la suta sint confruntati cu preturi. In România nu exista, la ora actuala, un IMM promitator care sa nu fie finantat de catre banci. In Occident, 75 la suta dintre IMM-uri sint subcontractoare pentru «giganti», in timp ce, la noi, exemplele in acest sens sint rare“.
Grapini:„Sa nu reducem România la Bucuresti. Sa nu uitam ca sint destui care lucreaza in teritoriu. Intreprinzatorii care aduc aceasta contributie de 65 la suta la buget sunt imprastiati in toata tara. Ar fi o problema daca actionarii din banci sau alte institutii au avut un ritm mult mai lent de iesire din modul de lucru decit intreprinzatorul, pentru ca pe acesta din urma il presa rambursarea creditului. Viteza de miscare a intreprinzatorului trebuie sa recunoastem ca a fost mai mare. In România intotdeauna au lipsit politicile de sistem. Un lucru deloc imbucurator este acela ca in timp ce Polonia are un indicator de export de 2.000 de euro pe cap de locuitor, iar România are 1.000“.
Stefan Varfalvi, prim-vicepresedinte UGIR: „Fiscul ar trebui sa fie un instrument de orientare”
„Subiectul cu 12 la suta intreprinderi care fac productie industriala este extrem de interesant, pentru ca in momentul in care vorbim de ponderea intreprinderilor mici si mijlocii si spunem «numar de intreprinzatori», atunci ajungi la concluzia ca 90 la suta dintre intreprinderile unei tari sint intreprinderi mici si mijlocii. Dar care este participarea lor la PIB, participarea lor la export, aportul lor independent intr-o activitate globala, nu iese in evidenta. Sa luam exemplul urmator. Se infiinteaza o fabrica de sticla la Calarasi. Vinde sticla de 110 de milioane. Intrebarea este urmatoarea: aceste 110 milioane de lei puse vizavi de tot ceea ce s-a infiintat in decurs de citiva ani ce reprezinta? Se infiinteaza o intreprindere cu 600-700 de angajati si face cit 600 de intreprinderi cu 1-1,2 angajati. Asadar, ponderile nu cred ca sint semnificative. Ar fi foarte bine sa existe 12 la suta activitate industriala reala si buna. Fiscul ar trebui sa fie un instrument de orientare. Ar trebui sa existe politici economice, iar politicile fiscale sa mearga spre relizarea politicilor economice. Un exemplu concret se regaseste in situatia noilor intreprinderi din România. In momentul in care a aparut impozitarea cu 1,5 la suta a microintreprinderilor, foarte multi au trecut la acest mod de lucru. Au fost citeva sute de mii de astfel de intreprinderi infiintate care duc la o varianta de reducere a fiscalitatii.
Ionel Blanculescu, consultant financiar: „Investitorii se lovesc de nivelul ingrijorator al coruptiei”
„Pentru a porni o afacere in România este necesar un numar de cinci proceduri, intr-o medie de timp de 28 de zile, la un cost egal cu 7,4 la suta din PIB pe cap de locuitor, ceea ce inseamna un aspect pozitiv fata de media regionala de noua proceduri in 42 de zile, la un cost egal cu 15,5 la suta din PIB pe cap de locuitor si fata de media OECD (Organization for Economic and Cooperation Development) cu sase proceduri, 25 de zile si opt la suta din PIB pe cap de locuitor. Insa din pacate, investitorii, atit straini, cit si români, se lovesc de numeroase obstacole: nivelul ingrijorator al coruptiei, gradul inca foarte ridicat al fiscalitatii, politicile guvernamentale, instabilitatea economica, reglementarile arbitrare – modul defectuos de aplicare a legii“.
