Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi (foto), a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că procurorii sunt interesați de „efectele dramatice“ ale corupției, nu de atacurile care vin dinspre persoanele cercetate. Șefa DNA a mai afirmat că, până în prezent, se află în lucru peste 7.600 de dosare penale, toate vizând corupția la nivel înalt.
Agerpres (A): Actualul cadru legislativ permite desfășurarea în bune condiții a activității DNA sau considerați că ar fi necesare anumite modificări?
Laura Codruța Kovesi (LCK): Deocamdată, pot să spun, așa cum rezultă și din activitatea zilnică, nu există probleme de legislație care să ne împiedice activitatea. Dar, dacă ne referim la ultimele evenimente, putem să spunem că da, există acea problemă a imunităților, în special a imunităților care vizează miniștri sau foști miniștri care sunt suspectați de fapte care sunt săvârșite în timpul mandatului și care au imunitate pe viață. În astfel de situații, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în parlament, de exemplu, nu se autorizează și nu se votează pentru începerea urmăririi penale. Da, în astfel de cazuri, justiția este blocată de un vot politic.
A: Cât de arzătoare este rezolvarea legislativă privind imunitatea parlamentarilor și a membrilor guvernului și cum vedeți soluționarea? Ar putea fi un conflict între instituțiile statului? Recent, ați nominalizat cazurile Oprea și Corlățean, în care arătați că votul politic a blocat ancheta.
LCK: Da, sunt cazuri recente, sunt cazuri care au avut un impact destul de mare în societate la data la care s-au deschis aceste investigații. Au fost cazuri în care societatea civilă, cetățenii au avut puncte de vedere la data deschiderii acestor investigații. Din păcate, în acest moment cele două anchete sunt blocate. Dacă ar fi să mă refer la dosarul denumit în spațiul public „Votul din diaspora“, acesta este blocat în acest moment pentru că nu am primit acea cerere de urmărire penală în cazul ministrului Corlățean.
A: Pe marginea reglementării acestei probleme cu care vă confruntați – ați vorbit despre imunitatea pe viață la miniștri și imunitatea parlamentară -, ați purtat discuții cu posibili decidenți pentru eliminarea acestora?
LCK: Nu. De-a lungul timpului, am făcut puncte de vedere la Ministerul Justiției sau la Consiliul Superior al Magistraturii în care mi-am exprimat această poziție.
A: În ultima perioadă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA?
LCK: Aș vrea să menționez foarte clar că recuperarea efectivă a prejudiciilor nu este de competența DNA, este de competența Ministerului Finanțelor care trebuie să pună în executarea hotărârile judecătorești de condamnare. DNA are în competență doar identificarea bunurilor și sechestrarea acestora până se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare și, desigur, de confiscare a acestor bunuri. Pot să vă spun că, de la începutul anului până în prezent, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori în cuantum de aproximativ 250 de milioane euro.
A: Recent, Tribunalul București a declarat ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, și că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare. Este acesta un eșec al procurorilor care au instrumentat dosarul?
LCK: Nu avem o decizie judecătorească de stabilire sau nu a vinovăției sau a nevinovăției. O să remediem ceea ce va dispune judecătorul.
A: Sunt situații în care, în camera preliminară, judecătorii elimină anumite probe din dosare. Cât vă afectează?
LCK: Cred că ar trebui să încep prin a explica puțin procedura în camera preliminară. Odată dosarul finalizat de procurori în această cameră preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării și legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situații în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situații, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau să îndrepte anumite chestiuni ce țin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară.
Am observat că în spațiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situații în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alți inculpați, însă în spațiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit și că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situații în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu își urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzația s-a bazat doar pe o singură probă și acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabilește nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfășurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice și în care s-a precizat în spațiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat și este infirmat de chiar însuși faptul că odată dosarele ieșite din camera preliminară, acele dosare își continuă cursul.
A: Ați afirmat, tot într-un interviu recent, că „mai nou se angajează firme plătite cu bani mulți să hărțuiască procurorii din DNA“. Există o îngrijorare în rândul procurorilor? Cum se face această hărțuire?
LCK: Cred că îngrijorarea există în rândul persoanelor cercetate dacă apelează la astfel de metode. Vă pot spune că procurorii din DNA nu sunt nici ușor impresionabili, nu sunt nici îngrijorați de astfel de tactici. Sunt obișnuiți deja cu atacurile care se fac în spațiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susținătorii acestora. De foarte multe ori, au fost astfel de atacuri imediat după ce anumite proceduri au fost declanșate. Sunt atacuri la care noi nu putem să ieșim și să explicăm ce avem în dosar pentru că ne este interzis acest lucru. Singurul nostru răspuns este să finalizăm dosarele cât mai repede și mai bine și răspunsul adecvat vine odată cu hotărârea judecătorească definitivă care se dă în fiecare caz. Am văzut că, de foarte multe ori, au fost situații în care am fost acuzați că dosarele sunt politice, că dosarele nu sunt solide, că nu avem probe și cu toate acestea am obținut hotărâri de condamnare. Deci, suntem într-o fază în care procurorii din DNA sunt suficient de maturi, experimentați și curajoși încât să facă față acestor atacuri. În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează efectele dramatice pe care le are corupția și nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate.
A: Cum se face această hărțuire?
LCK: În multe feluri se poate realiza și se realizează în fiecare zi. Sunt atacuri făcute prin declarații publice, prin postări de pe Facebook, prin prezentarea unor documente din dosar în spațiul public. Trebuie să spun că, potrivit noului Cod de procedură penală, din momentul în care o persoană este învinuită și i se aduce la cunoștință calitatea de suspect, procurorul trebuie să îi dea copie după tot dosarul, astfel că acesta devine public. De foarte multe ori, se prezintă anumite documente dintr-un dosar, se prezintă anumite probe. Am observat că, de foarte multe ori, se prezintă doar anumite pasaje din anumite documente întocmite de procuror. Pe de altă parte, sunt situații în care se fac foarte multe plângeri împotriva procurorilor, la CSM, sau în altă parte. Sunt foarte multe metodele prin care poți să hărțuiești procurorii.
A: Ați spus că procurorii DNA sunt supuși unor atacuri. Sunt și afirmații direct la adresa dumneavoastră, inclusiv de la persoane care dețin sau au deținut funcții înalte în stat. Credeți că este nevoie de o reglementare legislativă pentru astfel de situații?
LCK: Nu sunt adeptul unor modificări legislative atunci când anumite persoane fac acuzații denigratoare în public. Cred că ține mai mult de educație, de fiecare cum știe să se exprime. Legislația permite, în acest moment, ca atunci când anumite atacuri depășesc o anumită limită să poți să faci o acțiune în instanță. De cele mai multe ori, pe astfel de atacuri noi sesizăm CSM. Pot să vă zic că de mai mult de unul sau două pe lună noi sesizăm CSM. În acest an, până în prezent am făcut astfel 12 cereri de apărare a reputației și independenței procurorilor din DNA. Este un număr mult mai mare decât în anii trecuți. Acestea sunt pârghiile legale la care noi putem apela. Nu știu dacă o modificare legislativă poate să limiteze sau să oprească astfel de atacuri.
A: Sunt critici legate de achitările din dosarele procurorilor DNA. Se justifică? Este o îngrijorare pentru dumneavoastră?
LCK: Nu, nu este o îngrijorare și nici nu are de ce să fie o îngrijorare. Vă prezint câteva date statistice: în acest an, am trimis în judecată în jur de 800 de persoane. Au fost condamnate definitiv de către instanțele de judecată în jur de 600 de persoane. Restul cauzelor sunt în curs. Procentul de achitări este la același nivel ca și în anii trecuți, deci nu este nimic ca să ne îngrijoreze. Dimpotrivă, calitatea dosarelor spune că este bună, având în vedere că procentul de condamnări în ultimii ani a fost în jur de 90%.
A: Câte dosare aveți în lucru? Câte dintre acestea sunt cu demnitari de rang înalt – miniștri, foști miniștri, parlamentari?
LCK: Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Așa cum spune și competența prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupția la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câți sunt demnitari sau câte persoane cu funcții importante, pentru că noi ținem statistica în funcție de infracțiunile care se comit, și acestea se referă la corupția la nivel înalt.
