Proprietarii apartamentelor din blocurile din Craiova, dar și ai celorlalte imobile construite înainte de anul 1978 inclusiv sunt obligați să scoată bani din buzunar ca să-și expertizeze tehnic clădirea în care locuiesc pentru a stabili dacă prezintă risc seismic. În funcție de rezultatele expertizei, clădirile vor fi consolidate, în caz contrar, proprietarul își asumă riscul și este direct răspunzător pentru efectele unui potențial seism. Costul unei expertize tehnice este între 6.000 şi 10.000 de lei.
Administrația locală craioveană a transmis tuturor asociațiilor de proprietari și proprietarilor sau administratorilor care dețin clădiri construite înainte de anul 1978 inclusiv adrese prin care le impune acestora să-și expertizeze tehnic locuințele. Proprietarii sunt obligați în baza Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente ca, în termen de doi ani, să expertizeze locuințele pentru a vedea în ce clasă de risc seismic se încadrează, iar în cele din urmă să ia măsuri de consolidare pentru a reduce riscul de prăbușire în cazul unui cutremur. Toate cheltuielile cu expertizele și lucrările necesare consolidării vor fi suportate de către proprietari, care în caz contrar răspund de eventualele pagube în momentul producerii unui cutremur, după cum se arată în înștiințarea trimisă de primărie.
„Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții vor acționa pentru expertizarea tehnică a construcțiilor de către experți tehnici atestați, în conformitate cu reglementările tehnice și aprobarea deciziei de intervenție și continuarea acțiunilor, în funcție de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.
Proprietarii și, după caz, administratorii spațiilor publice cu altă destinație situate la parter și după caz, la subsolul sau la alte niveluri ale construcțiilor cu destinație de locuință supraetajată cu peste P+3 etaje, construite înainte de anul 1978, au obligația să acționeze în solidar cu proprietarii locuințelor și cu asociația de proprietari pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistență a întregii construcții în termen de doi ani de la primirea adresei. Persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în administrare construcția și care nu se conformează își asumă riscul și răspunderea pentru efectele potențiale ale seismelor“, se arată în adresa transmisă asociațiilor de proprietari din Craiova de Compartimentul Situații de Urgență și Protecție Civilă din cadrul Primăriei Craiova.
După realizarea expertizei, proprietarul are la dispoziție doi ani pentru realizarea proiectului de consolidare și încă doi ani pentru lucrările de consolidare. Totodată, proprietarul este responsabil să avertizeze asupra riscului pe care îl prezintă respectiva clădire. El trebuie să afișeze panouri de înștiințare la intrarea în clădirea înscrisă într-o clasă de risc seismic, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică.
Costuri ridicate pe buzunarul proprietarilor
Expertizarea tehnică a unui imobil de tip condominiu este o procedură de durată și destul de costisitoare pentru proprietari. Acțiunea implică mai mulți pași pe care deținătorii clădirilor supraetajate trebuie să-i urmeze. Cum se expertizează un imobil ne-a explicat unul dintre puținii specialiști în domeniu din Craiova. „În primul rând, cei de la asociație trebuie să ia legătura cu proprietarii și să-i întrebe dacă sunt de acord să facă această expertiză tehnică seismică. Au nevoie de foarte multe date, cum ar fi un proiect de execuție a acelui bloc, adică acea carte a construcției. Dacă nu au acest proiect se fac relevee (măsurarea, desenarea și reprezentarea la scară a elementelor unei construcții – n.r.), pentru fiecare apartament, ca în final să se facă acel proiect. Expertul tehnic poate face acest proiect cu ajutorul unei echipe de specialitate. Mai este necesar să existe și niște date asupra calității lucrărilor de execuție, date care sunt destul de greu de descoperit. Următorul pas ar fi să încheie un contract cu un expert, iar acesta să facă acea expertiză, văzând fiecare apartament, pentru că s-au făcut tot felul de modificări prin aceste locuințe, uneori chiar asupra structurii de rezistență. Trebuie să constate expertul fiecare modificare. Ulterior, clădirea se încadrează în una dintre cele patru clase de risc seismic. Clasa cea mai favorabilă de risc seismic pentru o structură este clasa a IV-a, ceea ce înseamnă că structura este proiectată conform ultimelor normative, dacă este clasa I de risc presupune o stare precară a structurii de rezistență și obligatoriu se face consolidare. Costurile unei astfel de expertize pot ajunge la 6.000 – 7.000 de lei, dar și la 10.000 de lei, în funcție de imobil“, a declarat Dan Dumitrescu, expert tehnic atestat.
„Sicriele“ imobiliare din Craiova
În Craiova, doar 21 de imobile sunt expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic. Dintre acestea, 12 se încadrează în clasa de risc seismic II, iar opt în clasa de risc seismic III. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur, nu se prăbușesc, dar ar suferi degradări structurale majore. O singură clădire este încadrată în cea mai periculoasă categorie, clasa I, și este fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj de pe strada C. D. Fortunescu, nr. 2. Clasa I de risc seismic înseamnă că, în caz de cutremur, clădirea nu mai rămâne în picioare.
Pe lista cu celelalte 20 de clădiri se regăsesc instituții din domeniul sănătății și administrației publice, dar și case sau blocuri de locuințe. Între acestea se numără Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ – secția TBC (construit în 1933), Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie – Pavilion Psihiatrie 2 (construit în 1908), Grădinița „Elena Farago“ (construită în 1976), Școala Postliceală „Cristiana“ – sediu închiriat de la Grupul Școlar „Charles Laugier“ (construit în 1890) și Administrația Finanțelor Publice Dolj de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 10 (construit în 1900). În ele lucrează sau învață sute de persoane.
Restul de imobile adăpostesc locuințe și spații comerciale, cum ar fi blocul Casa Albă de pe strada Theodor Aman, construit în 1926 și unde, oficial, locuiesc 142 de persoane.