Comuna Gârla Mare a devenit în ultimii ani principalul pol de dezvoltare în domeniul agricol din Mehedinţi. Terenurile extrem de productive au atras şi investitori, astfel că pe raza localităţii s-a dezvoltat una dintre cele mai mari ferme agricole din judeţ. Tot aici a fost construit şi un depozit de cereale cu o capacitate de 8.000 de tone, ridicat după tehnologie de ultimă generaţie.
Gârla Mare a devenit una dintre cele mai importante localităţi din sudul judeţului Mehedinţi din punct de vedere agricol. Acest lucru a fost posibil datorită terenurilor fertile de care dispune comuna, dar şi faptului că mare parte din suprafaţa agricolă este lucrată după tehnologii moderne. Mulţi dintre agricultorii din zonă şi-au dat seama că nu pot obţine profit dacă îşi muncesc pământurile de unii singuri, astfel că fie s-au unit în asociaţii mai mici, fie şi-au dat terenurile în arendă către investitori mai mari. „Agricultura reprezintă ramura de bază a economiei şi avem terenuri foarte bune din punct de vedere al capacităţii de a produce. Aici sunt oameni destoinici, dar şi producători agricoli care muncesc terenurile la nivel industrial. Se descurcă foarte bine, iar producţiile sunt mulţumitoare atâta timp cât an de an reinvestesc şi reinventează culturile agricole. Oamenii optează pentru culturile clasice – grâu, porumb, floarea-soarelui, dar se îndreaptă şi spre culturi mai profitabile, cum ar fi muştarul sau rapiţa. În zonă avem trei mari investitori care au creat şi locuri de muncă, iar acest lucru este benefic pentru locuitorii de aici pentru că au unde să câştige un ban“, a spus Costel Cîrlig, viceprimar în Gârla Mare.
Siloz de 1,2 milioane de euro, realizat cu un credit din Germania
Una dintre cele mai mari investiţii din Gârla Mare a fost făcută într-un siloz de cereale cu o capacitate de 8.000 de tone. Proiectul, în valoare de peste un milion de euro, a fost finanţat atât cu fonduri europene, cât şi cu un credit din Germania. Şi asta, pentru că băncile din România au fost reticente în a acorda finanţare, a spus Cornel Stroescu, mehedinţeanul care a pus bazele acestui depozit ridicat după tehnologie de ultimă generaţie.
„Este un proiect depus în 2011 pe Măsura 123, în valoare de 1,2 milioane de euro, dar bineînţeles că ne-a costat mai mult pentru că am adus unele modificări. Investiţia totală este de peste 1,5 milioane de euro. Este un proiect făcut 50 la sută din fonduri europene şi 50 la sută cofinanţare. Cele mai mari probleme le-am întâmpinat atunci când am încercat să obţin această cofinanţare de la băncile din ţara noastră, care au fost extrem de reticente, aşa că am fost nevoit să apelez la un credit de la o bancă din Germania. A fost mult mai simplu, dobânda a fost mai mică, iar în două zile am obţinut şi banii. În general, băncile din ţara noastră nu şi-au arătat disponibilitatea de a acorda finanţare fermierilor români. Au fost şi fermieri care au primit credite, dar foarte greu, şi cu dobânzi mult mai mari“, a spus Cornel Stroescu.
Acesta susţine că era nevoie de un astfel de siloz în partea de sud a judeţului Mehedinţi, pentru ca agricultorii să nu mai vândă producţia direct din câmp la preţuri neavantajoase. „Este singurul siloz din această zonă, are o capacitate de 8.000 de tone, dar până în 2018 dorim să îl extindem la 16-20.000 de tone pentru că fermierii au nevoie de spaţii de depozitare pentru a nu-şi mai vinde produsele direct din câmp, ci pentru a aştepta preţuri mai bune. La nivelul judeţului, am avea nevoie de 30 de astfel de silozuri şi, dacă am dezvolta o astfel de reţea, atunci şi comercializarea ar fi mai simplă“, a adăugat Stroescu.
Ferma pe care acesta o deţine la Gîrla Mare se întinde pe o suprafaţă de peste 2.000 de hectare, iar valoarea utilajelor achiziţionate depăşeşte două milioane de euro.
„Avem culturile lângă Dunăre şi privim cum se usucă din cauza secetei“
La fel ca în multe zone din România, şi în Mehedinţi sistemul de irigaţii a fost complet distrus, iar lipsa apei afectează culturile din Gârla Mare, localitate aflată pe malul Dunării. Cornel Stroescu spune că, din lipsa ploii la momentul potrivit, riscă să piardă 550 de hectare de rapiţă.
„Problema irigaţiilor trebuie rezolvată urgent în judeţul Mehedinţi pentru că altfel se compromit sute de hectare de culturi. Am înfiinţat 550 de hectare de răpiţă în august, şi abia acum a răsărit. Sperăm ca în noiembrie vremea să ţină cu noi, iar planta să se dezvolte şi să reziste peste iarnă. Dacă nu, va trebui să ne reorientăm, iar pe cele 550 de hectare să înfiinţăm alte culturi în primăvară. Dacă am fi avut irigaţii, am fi putut uda şi nu ne-am mai fi confruntat cu astfel de situaţii. Lucrăm peste 2.000 de hectare de teren, iar în fiecare an cultivăm cam 20 din suprafaţă cu răpiţă pentru că este profitabilă. Restul – grâu, orz, porumb, floarea-soarelui şi mazăre. Am încercat şi cultura de soia, dar fără irigaţii nu se pot obţine producţii. Avem culturile într-o zonă în care erau amenajate sistemele de irigaţii şi care acum se află în paragină. Din păcate, statul nu s-a implicat să reabiliteze infrastructura principală a sistemului de irigaţii din România, nu numai din Mehedinţi. Vedem alte ţări care ridică apă la 500 de metri altitudine şi mâncăm legume din acele ţări. Noi avem culturile lângă Dunăre şi privim cum se usucă din cauza secetei“, a mai spus Cornel Stroescu.
Dacă, în trecut, sistemul de irigaţii din Mehedinţi se întindea pe zeci de mii de hectare, în prezent acesta se află în paragină, iar agricultorii spun că pe canale nu a mai curs nici un strop de apă de mai bine de 15 ani.
