Președintele Autorității Naționale pentru Calificări, Tiberiu Dobrescu (foto), a atras ieri atenția că în România există calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nici o ocupație.
„În prezent, în învățământul superior pe nivel de calificare 6, adică nivelul licență, există în registrul național al calificărilor 567 de calificări. Dacă am pune pentru fiecare cel puțin trei ocupații, asta ar însemna cam 1.500 de ocupații numai pe zona de licență. Dacă adăugăm și specializările de la programele de masterat, în registru fiind trecute undeva la 1.500 de specializări, și dacă am trece cel puțin o ocupație pentru fiecare calificare ar reieși un număr de vreo 4.000 și ceva de ocupații aferente numai învățământului superior. Suntem neserioși. La nivel european, pe zona de calificări de nivel 6 există între 80 și 100 de calificări și noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nici o ocupație“, a afirmat Dobrescu, la conferința „Educația RE-sursă economică“. El a atenționat și asupra denumirilor specializărilor.
„În zona de masterat mi-a venit spre aprobare ca și specializare, înainte să se ducă la ARACIS, denumire de calificare de trei rânduri. Stau să mă gândesc că acel absolvent se va duce la un interviu pentru o anumită ocupație şi până să își prezinte calificarea cred că se termină interviul“, a spus reprezentantul ANC.
El a amintit că România s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puțin 27% din populația în vârstă de 30 – 34 de ani cu educație superioară.
„La nivel european, țările membre și-au propus ca acest nivel să fie de 40%. La ora actuală, suntem undeva la 24% ca pondere a populației care are calificare nivel 6“, a arătat el.
România are o rată a abandonului școlar de 19,1%
La rândul său, Constantin Postoiu, consilier în cadrul cabinetului premierului, a precizat că România are o rată a abandonului școlar de 19,1%.
Referindu-se la învățământul profesional, el a spus că anul trecut peste 55.000 de elevi urmau învățământul profesional cu durată de trei ani și aproximativ 10.000 – învățământul cu durată de doi ani.
Fondatorul Platformei pentru Educație Competitivă, Violeta Vijulie, a susținut că învățământul trebuie privit din perspectiva competitivității economice.
„Un sistem de educație performant este acela ai cărui absolvenți reușesc să se integreze pe piața muncii. Este acela în care atât copilul, cât și dascălul sunt respectați și este acela în care eforturile vin din toate tipurile de organizații – guvern, parlament, școli, firme, ONG-uri, sindicate, patronate“, a adăugat Vijulie.
Alt fondator al Platformei pentru Educație Competitivă, Lavinia Savu, este de părere că orientarea profesională a copiilor depinde în mare măsură de felul în care sunt pregătiți pentru evaluări, de felul în care școala îi îndrumă către liceu și de ceea ce poate oferi liceul după absolvire.
„Mi se pare o oportunitate să îndreptăm elevii care nu ar avea șanse reale la un liceu teoretic să le deschidem dorința de a face o meserie bine și de a-și găsi un loc în societate în timpul liceului și după. Lucrul acesta îl văd făcându-se prin evaluări constante, care să le permită poziționarea lor într-o ierarhie și care să îi facă să conștientizeze în ce direcție trebuie să se îndrepte după școala generală și apoi după liceu“, a spus Savu.
