Banii pentru Blejnar au trecut prin conturile unor firme-fantomă cu asociați cetățeni arabi

Fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost reținut luni de procurorii DNA Ploiești pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
Potrivit DNA, Blejnar este suspectat că a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urma să fie încheiate la nivelul instituției publice pe care o conducea.
„Banii respectivi urma să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unor subalterni, pentru ca aceștia să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin și ceilalți funcționari implicați în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 de lei, prin intermediul unei firme controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive“, se precizează într-un comunicat al DNA transmis Ager­pres.
Lui Sorin Blejnar i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, și a fost prezentat ieri la Tribunalul Prahova cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Banii pe care Sorin Blejnar i-ar fi primit în schimbul traficului de influență pentru o firmă IT au trecut prin conturile unor firme-fantomă specializate în tranzacții de tip evazionist, ai căror asociați sunt cetățeni arabi, potrivit referatului prin care procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a fostului șef al ANAF.
„Din raport mai rezultă că suma de 13.172.520 de lei, reprezentând un procent de 20,46% din valoarea totală achitată de ANAF, în virtutea celor două contracte, a fost redirecționată prin conturile bancare ale unor firme folosite în efectuarea de tranzacții de tip evazionist, în virtutea unor documente fiscale cu un conținut nereal, scopul final al acestor procedee și manopere fiind acela de a retrage sumele de bani în numerar, în acest sens fiind folosit un lanț de societăți comerciale tip fantomă, (…) toate din București, ai căror asociați, de regulă, sunt cetățeni arabi, în anumite cazuri aceștia fiind cooptați în firmă după data redirecționării sau retragerii sumelor de bani în cauză“, se arată în referat.