Șefa Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost arestată de DNA pentru trafic de influență și spălare de bani. Știrea ne-a adus aminte de demersurile pe care GdS le-a făcut, în mai 2016, pentru a afla punctul de vedere al AEP în legătură cu un posibil caz de mită electorală. Este vorba de „Mălaiul Electoral“ al Olguței Vasilescu – pachete alimentare de peste 265.000 de euro fără TVA din bani publici, distribuite în campania electorală pentru alegerile locale din Craiova. Ce însemnau oare 265.000 de euro pentru Ana Maria Pătru? Întreaga poveste o puteți citi în cele de mai jos.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost reținută marți-seară de procurorii DNA pentru trafic de influență și spălare de bani, iar aseară a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Concret, procurorii spun că, în perioada 2008-2009, șefa AEP a primit de la reprezentanții unei firme suma de 210.000 euro, reprezentând contravaloarea unui imobil din București. În schimbul banilor, ea a promis că va susține derularea în bune condiții a unui contract încheiat de firma respectivă cu AEP. Mai mult decât atât, a promis că va sprijini firma să obțină noi contracte cu AEP, lucru care s-a și întâmplat. Ana Maria Pătru a încercat să ascundă proveniența banilor implicând mai multe societăți într-un circuit financiar fictiv. Printre ele se afla firma beneficiară a contractelor cu AEP și o societate controlată de Ana Maria Pătru, prin soțul ei. În 2011, șefa AEP a pretins de la aceeași firmă contravaloarea unui autoturism Land Rover, primind 15.000 de euro. Tot în 2011, Ana Maria Pătru a primit de la administratorul unei alte firme suma de 50.000 de euro pentru a-i facilita o audiență la ministrul de atunci al economiei, Ion Ariton. Cu banii strânși, și-a cumpărat o mașină Land Rover pe care a înmatriculat-o pe numele altei persoane, pentru a ascunde identitatea adevăratului proprietar. Surse judiciare citate de Agerpres spun că cercetările DNA sunt legate de contracte de IT, cu privire la softuri pentru alegeri. Presa a scris ieri că Ana Maria Pătru a fost turnată la DNA de Irina Socol, patroana firmei Siveco, ea însăși anchetată pentru fapte de corupție. Tot pe surse s-a aflat că în timpul anchetei derulate în Râmnicu Vâlcea, soțul șefei AEP, Florin Ștefan Pătru, ar fi încercat să fugă cu documentele firmei lui radiate, care ar fi relevante pentru circuitul banilor. De altfel, Ștefan Pătru este implicat în mai multe afaceri controversate din județul Vâlcea, pe lângă combinatul Oltchim. El este asociat într-o firmă (Eulil Energy SRL) cu Alexandru Roibu, fiul fostului directorul al Oltchim SA, Constantin Roibu. Potrivit presei locale, familia Pătru l-a nășit pe deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, anchetat și el de DNA. În fine, înainte de a ajunge vicepreședinte, apoi președinte al AEP, Ana Maria Pătru a fost coordonatorul filialei Sud-Vest Oltenia a AEP.
Pachete alimentare distribuite în campania electorală
Știrea despre arestarea Anei Maria Pătru pentru fapte de corupție ne-a amintit câtă bătaie de cap ne-a dat AEP în campania pentru alegerile locale la Craiova, când am încercat să aflăm dacă într-o anumită speță putem vorbi sau nu despre mită electorală. Este vorba despre „Mălaiul Electoral“ al Olguței Vasilescu, caz pe care îl vom rezuma în cele ce urmează. Primarul în funcție al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a candidat la alegerile locale din 5 iunie pentru un nou mandat în fruntea orașului, din partea alianței electorale PSD+UNPR. În acest context, primăria a distribuit în perioada 6-13 mai, adică în prima săptămână de campanie electorală, pachete alimentare către 17.000 de cetățeni cu venituri reduse, în valoare de peste 265.000 de euro fără TVA. Alimentele au fost achiziționate din bani publici, pe un program social derulat începând cu 2014. Potrivit HCL nr. 786/2013, pachetele sociale se acordă cu ocazia sărbătorilor religioase creștine: Paște, Sf. Maria, Crăciun. Ele conțin 2 l ulei, 2 kg de zahăr, 2 kg de făină, 1 kg de orez și 1 kg de mălai. Alimentele au fost distribuite în campanie pentru că în 2016 procedura de achiziție a durat cu 20 de zile mai mult față de anii 2014-2015. Cum și de ce s-a lungit până în campanie programul social derulat cu bani publici?
Primăria a încercat să explice coincidența printr-un comunicat fără antet și semnătură: în 2016 au participat mai multe firme la licitație, documentația a fost mai stufoasă, au fost cerute mai multe clarificări, documente, iar licitația s-a derulat prin mijloace electronice.
Documentele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) au contrazis explicațiile pseudo-oficiale: au fost la fel de multe firme ca în 2014, iar evaluarea ofertelor s-a făcut pe 5 aprilie. Cu toate acestea, contractul a fost încheiat 21 de zile mai târziu, adică pe 26 aprilie. Distribuirea alimentelor a fost decalată până în campanie, iar candidata Olguța Vasilescu și-a asumat pachetele prin reclamă electorală.
„Am acordat, de trei ori pe an, pachete alimentare pentru 17.000 de persoane aflate în situații de risc social (fonduri proprii)“, scria în pliantele împărțite alegătorilor. După ce GdS a semnalat acest caz, pe pliante a fost aplicată o ștampilă cu menținea „Ajutoare sociale din fonduri proprii ale Consiliului Local Craiova“.
Ce a spus AEP despre „Mălaiul Electoral“ de la Craiova
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat în 2016 un ghid al finanțării campaniei electorale pentru alegerile locale (Hot. AEP nr. 19/2016). Potrivit acestuia, în campania electorală competitorii nu au voie să ofere „direct sau indirect“, produse alimentare (art. 27, alin. 3).
De asemenea, art. 386 alin. 1 CP spune că „oferirea sau darea de bani, de bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la șase luni la trei ani și interzicerea exercitării unor drepturi“. GdS s-a adresat Biroului Electoral Central (BEC) și AEP, pentru a afla dacă în speța de la Craiova putem vorbi de mită electorală. După nenumărate demersuri, cazul a fost pasat între BEC și AEP. Într-o ultimă adresă, AEP a făcut trimitere la Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și la Normele metodologice de aplicare a legii (HG nr. 10/2016), explicându-ne care sunt atribuțiile sale și ce este acela un material de propagandă. După citarea mai multor articole din lege, AEP a concluzionat că acțiunea primăriei „nu se încadrează în prevederile legale menționate și nu reprezintă materiale de propagandă electorală“. Cu alte cuvinte, AEP a oferit o rețetă primarilor care doresc să folosească bani publici în campania electorală. Aceștia pot iniția un program social cu distribuirea de alimente în preajma sărbătorilor religioase mari; de regulă, în perioada Paștelui (aprilie-mai) și a Crăciunului (decembrie) se organizează alegeri locale, respectiv parlamentare; suprapunerea distribuirii alimentelor cu campaniile electorale este, evident, o coincidență; asumarea pachetelor prin publicitate electorală se poate face succesiv distribuirii, dar în cadrul perioadei de campanie. AEP consideră că nu este mită electorală din bani publici, ci perfect legală.
Practic, ce înseamnă 265.000 de euro fără TVA din banii publici pentru Ana Maria Pătru, șefa AEP? Puțin mai mult decât a produs Domnia Sa (spun procurorii) din relațiile cu două firme și intermedierea unei audiențe la ministru. În concluzie, campania electorală pentru parlamentare a început furtunos. Nu rămâne decât să vedem dacă pachetele alimentare de Crăciun pe programul social al Primăriei Craiova vor veni înainte de 11 decembrie…
