Fermierii români pot beneficia, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, de bani europeni pentru a se dezvolta. Este un lucru pe care mulţi dintre agricultori îl ştiu deja. Sunt însă şi scheme de plată mai puţin cunoscute, iar una dintre ele este sprijinul cuplat în sectorul vegetal, care se acordă începând din campania 2015.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este o oportunitate de dezvoltare pentru fermierii români, întrucât, prin intermediul lui, pot accesa bani europeni pentru a se dezvolta atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic. Paleta de scheme de plată este variată, astfel că se acordă ajutor financiar prin Schema de plată unică pe suprafaţă, Plata redistributivă, Ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, precum şi Sprijin cuplat în sectorul vegetal. Crescătorii de animale pot beneficia de Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, dar şi de Sprijin cuplat în sectorul zootehnic, însă se dau bani şi prin Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu sau Schema pentru micii fermieri. Totodată, începând cu campania 2015, fermierii pot beneficia de plăţi compensatorii pe suprafaţă în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.
Subvenţii de 23.740 de euro pe hectar la sprijinul cuplat
Astăzi ne vom opri atenţia asupra sprijinului cuplat în sectorul vegetal, care se acordă începând din campania 2015. Potrivit Ordinului nr. 619 din 6 aprilie 2015, emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în România se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă soia, lucernă, mazăre boabe pentru industrializare, fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei şi fibre, orez, sămânţă de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp; castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp; legume cultivate în sere – tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare; legume cultivate în solare – tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare.
De asemenea, se plăteşte sprijin cuplat pentru prune pentru industrializare; mere pentru industrializare, cireşe şi vişine pentru industrializare; caise şi zarzăre pentru industrializare; cartof timpuriu pentru industrializare. Fie că nu au ştiut mecanismele prin care pot obţine acest sprijin, fie nu au fost informaţi, un lucru este cert: puţini legumicultori olteni au beneficiat de el. O spune unul dintre consultanţii la întocmirea proiectelor europene şi totodată preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel. „Sprijinul cuplat este o plată suplimentară faţă de celelalte subvenţii şi ajutoare pe care fermierii le primesc de la APIA. Atunci când România a scris PNDR 2014 -2020 la Bruxelles, organizaţiile profesioniste, reprezentanţi ai ministerului şi alte instituţii ale statului care lucrează în domeniul agricol au făcut o analiză pe hectarele cultivate cu tipurile de plante pe care se poate primi subvenţie pentru că pe fiecare dintre ele există un plafon care se împarte pe numărul de hectare eligibile sau pe numărul de animale. În funcţie de câte dosare sunt eligibile, rezultă valoarea subvenţiei pe sprijinul cuplat pe care un fermier ar putea să o obţină. Anul trecut am avut foarte puţini fermieri care au accesat acest sprijin. Ştiţi câte hectare de solar au fost eligibile în România pentru campania 2015? 26 de hectare pe toată România! Numai într-un sat din Olt am fi putut avea peste 30-40 de hectare. Astfel s-a ajuns la subvenţii foarte mari! Dacă vorbim la tomatele de industrie, puteam să primim 1.400 de euro pe hectar, dar pentru că foarte puţini fermieri au ştiut de acest sprijin, valoarea acestui ajutor a fost 13.250 de euro pe hectar. În privinţa culturilor în solar, s-a ajuns la o subvenţie de 12.900 de euro pe hectar, în timp ce la cartoful timpuriu s-a acordat o subvenţie de 23.740 de euro pe hectar, sume fabuloase. A fost o decizie importantă a ministrului agriculturii să acorde aceşti bani pe care, altfel, România i-ar fi pierdut. E important de ştiut că suprafaţa minimă eligibilă pentru acest sprijin cuplat la legume în sere şi solarii este de 1.000 de metri pătraţi, iar pentru tomatele de industrie, minimum 3.000 de metri pătraţi, adică nu sunt condiţii greu de îndeplinit pentru a-l obţine, iar fermierii care primesc deja subvenţii nu trebuie decât să bifeze şi acest sprijin atunci când depun cererile la APIA. Pentru acest an este tardiv pentru că s-a încheiat campania de depunere a cererilor, dar e bine să fie informaţi pentru anul viitor“, a spus Ion Păunel.
Cine beneficiază de sprijinul cuplat
Sprijinul cuplat este condiţionat de producţie, dar şi de anumite documente pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA. Concret, sprijinul cuplat pentru legume cultivate în seră se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, pe bază de factură fiscală sau a filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice: 85 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi destinaţi industrializării pentru care trebuie să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţă alimentelor, 29 de tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; 46 de tone la varză pentru consum în stare proaspătă. În anul 2016, procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată trebuie să fie de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie.
Fermierii trebuie să prezinte la APIA filele din carnetul de comercializare, contractul încheiat cu o fabrică procesatoare şi factura fiscală, dar și documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială.
Sprijinul cuplat pentru culturile în solarii se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat: 32 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă, 30 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau procesate, 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă, 22 de tone la varză pentru consum în stare proaspătă, 20 de tone la vinete pentru consum în stare proaspătă. În cazul castraveţilor destinaţi procesării, fermierii trebuie să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor. Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi hibrizi autohtoni certificate oficial. Fermierii trebuie să prezinte la APIA filele din carnetul de comercializare, dar şi contractul încheiat cu o fabrică procesatoare şi factura fiscală.
Pentru a beneficia de schema de sprijin cuplat, fermierii vor putea depune cereri de plată în cadrul campaniei care va debuta anul viitor.
