• Tariceanu sustine, in continuare, ca pleaca de la Palatul Victoria si ca vom avea alegeri la toamna • Nu exista o majoritate necesara care sa sustina eforturile de reforma pe care actuala putere si le-a asumat, motiveaza seful guvernului
Demisia lui Calin Popescu Tariceanu ramine valabila. Dupa o zi de ezitare, in care parea ca nu mai este atit de sigur de parasirea Palatului Victoria, premierul a iesit ieri la rampa pentru a asigura ca nu s-a razgindit nici in privinta demisiei, nici a anticipatelor. Motivul: conditiile puse pentru a renunta la „intoarcerea la popor“ n-au fost indeplinite. Dupa ce marti seara Traian Basescu parea a-l fi lasat de unul singur in jocul anticipatelor, Tariceanu declara ca ar putea reconsidera decizia de a demisiona din functia de prim-ministru. Asta numai daca se va realiza un acord politic la nivelul tuturor partidelor parlamentare asupra a trei aspecte: reforma justitiei, modificarea Legii Curtii Constitutionale, in sensul rezolvarii situatiilor de incompatibilitate, si revizuirea Constitutiei, astfel incit parlamentul sa poata respinge cu o majoritate de doua treimi o decizie de neconstitutionalitate a Curtii Constitutionale. Seful guvernului dadea un termen de 24 de ore pentru toate acestea. Si nici un raspuns care sa-l convinga sa renunte la intentiile sale. Parlamentul a votat ieri raportul de mediere al Comisiilor juridice care au reformulat textele declarate neconstitutionale, insa nu in sensul pe care si-l dorea Tariceanu. Cit priveste disponibilitatea pentru modificarea Legii Curtii Constitutionale si revizuirea Constitutiei, desi partidele au declarat ca se poate discuta pe aceste aspecte, nici unul nu i-a spus da premierului.
„Constat ca nici una dintre cele trei conditii nu au fost indeplinite. Nu s-a putut ajunge nici la un compromis politic pe cele patru articole privind reforma justitiei. Nu s-a ajuns nici la o intelegere politica referitoare la eliminarea incompatibilitatilor la nivelul Curtii Constitutionale. Nu s-a ajuns nici la o intelegere politica privind necesitatea revizuirii Constitutiei. Motivele pentru care mi-am anuntat demisia ramin valabile. (…) Decizia de demisie mi-o mentin, iar procedurile pentru declansarea alegerilor anticipate vor demara imediat dupa intoarcerea de la Bruxelles“ (n.r. luni, 18 iulie), a afirmat Calin Popescu Tariceanu. El a explicat ca votul din parlament a demonstrat ca „nu exista o majoritate necesara care sa sustina eforturile de reforma“ pe care actuala putere si le-a asumat.
„Nu pot ca prim-ministru sa tolerez o astfel de situatie, nu vreau sa fiu partas la procesul prin care poporul român, poporul meu, este condamnat la coruptie, la saracie si la izolare“, a mai spus Tariceanu.
Parlamentul a facut ce-a putut
Decizia lui Tariceanu a fost determinata de votul de ieri al senatorilor si deputatilor. Parlamentul a declarat egal meciul guvern-Curtea Constitutionala. Din cele patru articole respinse de Curte, comisiile juridice au sters doua, iar pe celelalte doua doar le-a reformulat. In cazul acestora din urma, parlamentarii au decis sa aplice formula „aceeasi Marie cu alta palarie“ si s-au multumit doar sa le schimbe putin forma si mai deloc continutul.
Prima prevedere respinsa de Curte spunea ca „judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfasura activitatea de judecator sau procuror“. Parlamentul ii schimba doar forma si stabileste ca „Judecatorii sau procurorii alesi ca membri CSM isi suspenda activitatea de judecator sau procuror“.
Un alt articol prevede ca judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective. De asemenea, judecatorii si procurorii de la toate instantele, precum si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridic nu pot fi mentinuti in functie dupa implinirea virstei de pensionare prevazuta de lege. Si acest text a ramas, in esenta, in forma propusa de guvern.
Ciudata este insa atitudinea PSD, care a votat pentru aceasta schimbare de forma a celor doua articole, desi ei fusesera cei care le contestasera la Curtea Constitutionala. Alaturi de ei au votat, in comisiile juridice, reprezentantii PRM, PC si o parte dintre udemeristi, in timp ce PD si PNL au fost impotriva. In Plenul reunit, insa, votul a devenit halucinant. Inconsecventa a fost de data asta de partea Aliantei PNL-PD, care, de la votul contra dat in comisii, a trecut la abtinerea de la votul dat pe articole in plen si a incheiat prin a vota pentru la votul final. La acest vot final s-au inregistrat 402 voturi pentru, 38 de voturi impotriva, toate ale PRM, si doua abtineri.
In schimb, a fost eliminat textul care prevedea ca la data intrarii in vigoare a legii inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la Curtile de apel, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la Parchetele de pe linga acestea.
Au fost eliminate, de asemenea, prevederile conform carora durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a legii, alte functii de conducere decit cele prevazute in lege, este de trei ani de la data investirii, precum si mentiunea ca aceleasi mandate inceteaza daca la data intrarii in vigoare a legii durata acestora a depasit trei ani de la investire.
