Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Craiova dispune, din anul 2011, de un compartiment de Terapie Intensivă cu zece paturi, dotat și amenajat la standarde europene, dar care nu este nici acum funcțional. Deși ar fi de mare folos pacienților în stare gravă, cu hepatite fulminante, cu ciroză, cu meningită, cu insuficiență respiratorie majoră cauzată de complicații ale unor boli infecțioase (unele și contagioase, cum este tuberculoza sau rujeola), acesta a stat închis din lipsă de fonduri și personal. În mod normal, astfel de bolnavi care ar necesita intubare și monitorizare permanentă ar trebui izolați și tratați într-un spital cu specific de boli infecțioase, transferul lor în alte secții de ATI putând reprezenta oricând un pericol pentru ceilalți pacienți. Și, totuși, la Craiova se întâmplă acest lucru de cinci ani. Cine este vinovat pentru această situație? Încercăm să aflăm răspunsul în cele de mai jos.
Pentru nefuncționarea Terapiei Intensive, conducerea Spitalului de Boli Infecțioase din Craiova a dat vina, de-a lungul timpului, fie pe lipsa personalului de specialitate, fie pe lipsa finanțării. Niciodată pe propria neputință. Iar cel mai mult au avut de suferit bolnavii. Recent, un copil de un an depistat cu rujeolă s-a stins în brațele medicilor, în ambulanță, când se încerca transferul său de la Spitalul de Boli infecțioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din București, din cauză că la Craiova nu i s-a putut acorda îngrijirea necesară. Ar fi avut acest copil o șansă în plus dacă ar fi funcționat dotările din terapia intensivă? O întrebare la care nu se poate răspunde. Ceea ce se știe însă este că în Craiova o secție de terapie intensivă pentru boli infecțioase cu dotări de ultimă generație stă sub lacăt.
Cum s-a înființat, totuși, acest compartiment? Pornind de la evenimentele epidemiologice din 2007-2008 cu gripa aviară, Ministerul Sănătății, în colaborare cu Banca Mondială, a demarat un proiect național prin care în toate spitalele de boli infecțioase din orașe centre universitare au fost amenajate compartimente de terapie intensivă. În această categorie a intrat atunci și Craiova. Spitalul „Victor Babeș“ s-a ales astfel, în 2011, cu un sistem complex de monitorizare, cu paturi moderne, cu bronhoscop, cu aparate de laborator, cu stație de oxigen și alte dotări, toate specifice terapiei intensive. Dar de aici și până la a funcționa a rămas o cale lungă.
Spitalul – autorizat sanitar și acreditat, terapia – suspendată
Spitalul a primit în acest timp autorizația sanitară de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj și a fost acreditat de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), chiar dacă terapia intensivă era închisă. „Autorizația sanitară a unei unități medicale nu este pe compartimente, ci pe tot spitalul. Nu am fost condiționați la autorizare de funcționarea Terapiei Intensive. Condiția este ca ea să corespundă normelor sanitare, adică spațiu, circuite, curățenie. Și corespunde. Iar acreditarea este obținută pe spital, mai puțin pe Terapia Intensivă, pentru că, nefuncționând, nu am solicitat-o. Când o să dăm drumul la compartimentul de Terapie, o să solicităm și acreditarea lui. Una dintre condițiile impuse de ANMCS era să ai contracte de colaborare cu diverse unități. Și noi avem: cu Institutul «Matei Balș», cu Spitalul Județean de Urgență, cu unități paleative“, susține dr. Constantin Ecobici, directorul medical al spitalului.
Cum s-a ajuns până aici? „După ce au venit aparatele, compartimentul a stat din lipsă de medici specialiști pe terapie intensivă. S-au tot organizat concursuri pentru aceste posturi. În 2012 am avut cei doi medici. În 2013, pentru două luni, am dat drumul la Terapia Intensivă, dar am constatat că pentru întreținere – și aici nu mă refer și la cheltuielile salariale, ci la medicamentele și materialele sanitare specifice, consumul de oxigen – costurile ajungeau undeva pe la 160.000 de lei pe lună. Or la un spital care avea la acea vreme un buget total de vreo 3 milioane de lei, nu se putea să funcționeze terapia cu 160.000 de lei pe lună, așa că am suspendat activitatea. Nemaifuncționând, medicii au dat concurs la Spitalul Județean și au plecat acolo“, a explicat Ecobici.
Suspendarea a fost măsura „perfectă“ găsită de spital pentru a-și continua activitatea fără grija Terapiei Intensive și a costurilor suplimentare. Asta și pentru că nu există o prevedere legală care să-i condiționeze în vreun fel activitatea medicală. În timp ce alte spitale de profil din țară s-au zbătut să țină „în viață“ terapia dotată de minister, la Craiova primul eșec a fost echivalent cu renunțarea. Spitalul s-a mulțumit să trimită pacienții gravi către alte unități sanitare, chiar dacă în cazul bolnavilor cu meningită sau TBC, de exemplu, aceștia puteau fi un pericol pentru ceilalți pacienți. „Da, dar ce poți să faci? Altă variantă nu aveam. Au fost cazuri când nu au vrut să-i primească la Spitalul Județean și atunci am chemat elicopterul și i-am trimis la București. Am stabilizat bolnavii cât să poată să suporte drumul și i-am trimis la Institutul «Matei Balș», care ne-au ajutat de fiecare dată“, se scuză oficialii spitalului.
Ar exista o speranță în 2017, crede spitalul
Cele zece saloane, șase cu paturi cu monitoare și patru cu paturi simple, ar putea deveni funcționale de anul viitor, crede conducerea spitalului, care ar mai aștepta doar un semn de la Ministerul Sănătății. „Avem doi medici de terapie intensivă angajați, avem personalul, care acum e distribuit pe alte secții, dar poate fi readus aici, licitațiile pentru medicamentele și materialele sanitare specifice sunt în derulare. Am făcut toate demersurile către minister ca și noi să fim incluși în acel Program Național de Terapie Intensivă. Dacă la începutul anului viitor vom fi prinși în acest program de finanțare, prin care sunt ajutate acum și spitalele cu același profil de la Iași și Cluj, de exemplu, cred că am putea redeschide compartimentul de Terapie Intensivă. Aparatura e funcțională, ne garantează cei care fac service-ul. A fost verificată permanent, chiar dacă nu a fost folosită. Dacă primim banii, nu mai avem nici un impediment să dăm drumul la Terapie“, a afirmat Constantin Ecobici, directorul medical al spitalului.
„Așteptăm să vedem ce se întâmplă acum, cu noul guvern, să știm cu cine stăm de vorbă la minister. Noi putem să dăm drumul la Terapie și de la 1 ianuarie 2017, dar să ne spună ministerul dacă am putea intra și noi de luna viitoare în acest program național pentru terapia intensivă. Nu vorbim acum de finanțare, pentru că plățile se fac trimestrial, dar să știm că vom fi și noi în acest program. Atunci o să anunțăm la DSP că reluăm activitatea, dar o să folosim compartimentul doar pentru pacienții internați la spitalul nostru, altfel nu vom reuși să supraviețuim“, a specificat și Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Craiova.
Ministerul Sănătății este de altă părere
Ambii oficiali ai spitalului par însă să fie în eroare. Într-un răspuns trimis GdS, Ministerul Sănătății susține că nu are cunoștință de nici o solicitare privind includerea Spitalului de Boli Infecțioase din Craiova în programul de finanțare a terapiei intensive. „Spitalul de Boli Infecțioase «Victor Babeș» din Craiova nu face parte, la acest moment, din lista unităților sanitare care derulează AP-ATI și nici nu a solicitat includerea în acest program de finanțare. În acest sens, este necesară o solicitare însoțită de o notă de fundamentare pe ultimii trei ani cu privire la dotare și numărul de pacienți critici care au necesitat ventilații mecanice. Documentația astfel depusă la Ministerul Sănătății va fi trimisă apoi spre avizare colectivului de lucru pentru coordonarea din punct de vedere științific și metodologic a acțiunilor prioritare pentru pacientul critic“, a precizat ministerul.
În ceea ce privește banii care ar veni de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru finanțarea terapiei intensive, aceștia reprezintă, de fapt, o sumă suplimentară care se poate acorda peste suma din contract, însă doar în momentul în care cheltuielile din ATI depășesc un anumit procent din cheltuielile totale ale spitalului. „Nu există finanțare distinctă pentru a funcționa Terapia Intensivă. În măsura în care îndeplinești anumite condiții, poți cere această finanțare. Dar mai întâi trebuie să funcționezi pe contractul cu Casa și după aceea să primești acei bani suplimentari pentru Terapia Intensivă“, susțin oficialii CAS Dolj.
Cum s-au descurcat alte spitale de profil din țară
În situația Craiovei s-au trezit în 2011 și alte spitale de boli infecțioase din țară, dar managerii lor au pornit de la principiul că, o dată dotată, Terapia Intensivă trebuie să fie și funcțională, indiferent de greutăți. Compartimentul de Terapie Intensivă al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca, spre exemplu, dispune de nouă paturi și a fost dat în folosință spre sfârșitul anului 2011. A avut mari probleme cu acoperirea cheltuielilor, dar nu și-a încetat niciodată funcționarea. „Secția a fost amenajată cu bani de la minister şi Banca Mondială, iar de la inaugurare peste 200 de pacienți în stare gravă au fost tratați aici. În toate cazurile, cheltuielile au fost suportate de spital, din fonduri proprii, deoarece ministerul ne-a sprijinit prea puțin. Chiar mi se pare că ne-a tratat discriminatoriu“, spunea managerul Ioan Mureşan, în august 2014. „Secţia de Terapie Intensivă a fost înfiinţată pentru situaţii speciale, respectiv pentru pandemii, dar vă daţi seama că nu am stat să aşteptăm pandemiile și am pus-o în funcţiune pentru pacientul critic cu funcţiile vitale afectate“, completa acesta.
Terapia Intensivă de la Cluj a intrat în programul național în noiembrie 2014, iar în prezent managerul spitalului se gândește chiar să mărească numărul de paturi. „Un compartiment de Terapie Intensivă într-un spital este o necesitate absolută. Fără el, eu nu m-aș considera spital serios, având în vedere la cât de răspândite sunt bacteriile la ora actuală, iar efectele sunt de amploare. Noi dorim acum să ne extindem cu terapia și să mai înființăm încă șase paturi. Trebuie știut însă de la bun început că finanțarea asta pe terapia intensivă este în proporție redusă, iar spitalul trebuie să-și ia responsabilitatea de a suporta și alte cheltuieli, cu medicamentele, cu gărzile, cu salariile. Noi am dat drumul la Terapia Intensivă, dar până în noiembrie 2014, când am intrat în programul național, ne-am târât cum am putut. 350 de pacienți au trecut anual pe la terapie, însă doar 120 au fost în stare critică. Acum ne descurcăm și chiar a crescut adresabilitatea. Nu știu care este situația la Craiova și nu vreau să învinuiesc pe nimeni. Probabil sunt chestiuni diferite prin alte părți față de ce este la Cluj“, a afirmat, pentru GdS, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj Napoca, Ioan Mureșan.
La Iași se lucrează cu medici care au PFA
La Iași, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva“ funcționează în sistem de gardă nonstop, inclusiv pentru urgențele de profil (meningite, encefalite, leptospiroză, sepsis etc.) din județele regiunii Moldova, după cum se menționează pe site-ul unității. La compartimentul TI figurează doi medici, unul coordonator și unul specialist în ATI, plus un medic primar boli infecțioase, iar cele nouă paturi sunt dotate cu aparatură de ultimă generație: monitoare, defibrilatoare, ventilatoare, injectoare automate pentru administrarea tratamentului, aparat de radiologie portabil. Compartimentul, unic în regiunea Moldovei, a fost inaugurat cu mare fast pe 30 iunie 2011, exact în ziua în care unitatea medicală sărbătorea 100 de ani de la înființare. „Este foarte important că acestui spital i să dă posibilitatea de a asista pacienții cu infecții severe precum septicemii, meningite, endocardite, șocuri toxico-septice, care înainte erau transferați în alte unități de terapie intensivă“, spunea atunci prof. dr. Adrian Streinu Cercel, manager al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“, la acea vreme secretar de stat la Ministerul Sănătății.
Prof. dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, susținea, la rândul ei, că fără ajutorul medicilor de la Clinica ATI din cadrul Spitalul „Sfântul Spiridon“, cu care s-a colaborat, nu se putea deschide compartimentul de Terapie Intensivă. Acesta funcționează și în prezent, iar spitalului i-au mai trebuit trei ani pentru a intra în programul național de terapie intensivă. Dar compartimentul nu și-a întrerupt niciodată activitatea. „Am intrat în program în decembrie 2014, dar până atunci am funcționat din banii spitalului. Însă am făcut demersuri repetate către DSP și Ministerul Sănătății pentru a ne ajuta. Fără insistență nu se poate. Am și găsit doi medici care să rămână, pentru că și asta e o problemă. Medicii de terapie intensivă, anesteziștii sunt greu de găsit, pentru că sunt foarte bine plătiți în străinătate și preferă să plece din țară. Noi am găsit personal. Avem și contract cu medici care au PFA. Spitalul din Craiova ar trebui să funcționeze și după aceea să ceară să intre în program“, a explicat, pentru GdS, Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
La Craiova s-a bătut pasul pe loc
Ce se întâmpla la Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova, când alte unități de profil dădeau drumul la compartimentul de Terapie Intensivă? Se tot făceau încercări pentru a se găsi personal, iar când s-a găsit s-a ajuns la concluzia că nu sunt bani. În martie 2011, de exemplu, se căutau anesteziști. „Am scos la concurs postul de medic specialist, dar nu s-a prezentat nimeni. După aceea am avut o promisiune din partea unui medic primar, dar s-a răzgândit între timp și am rămas iar cu postul liber. Ne gândim să încercăm și cu rezidenți de anul V, poate vor fi mai receptivi“, spunea Iulian Diaconescu, managerul de atunci al spitalului. Între timp, bolnavii în stare gravă care trebuia intubați, cei cu infecții acute sau cu forme grave de hepatită erau direcționați către Spitalul Județean de Urgență.
După un an, situația era la fel. Managerul spitalului preciza, în februarie 2012, că doi medici rezidenţi, unul în anul III, celălalt în ultimul an de studiu, vor lucra în cadrul compartimentului de Terapie Intensivă. „Avem, în sfârşit, personal. Sunt doi colegi tineri rezidenţi, care nu sunt încă specialişti. Unul dintre ei va deveni specialist din toamnă, celălalt probabil peste un an şi jumătate. Din toamnă vom funcţiona, sper, cu toate forţele, în sensul că vom da drumul şi la serviciul de gardă, şi va funcţiona o Terapie Intensivă în folosul populaţiei“, spunea Iulian Diaconescu. Spaţiul rezervat Terapiei Intensive era destinat atunci bolnavilor care nu se aflau în stare gravă, iar cazurile care necesitau intubaţie şi alte proceduri specifice erau transferate tot la secţia ATI a Spitalului Judeţean din Craiova sau la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti.
Primul pas concret s-a făcut în ianuarie 2013, când compartimentul a început să funcționeze. Dar numai pentru două luni. „După o funcţionare de două luni (ianuarie şi februarie 2013) în care s-au cheltuit peste 300.000 de lei din banii spitalului, a fost suspendată activitatea de terapie intensivă, până la semnarea contractului cu CAS Dolj. La încheierea acestuia s-a constatat că spitalul nu îndeplineşte condiţiile cumulative necesare de funcţionare obligatorii precizate în normele de aplicare a contractului cu CAS (nu exista asistenţă medicală permanentă la nivelul compartimentului). Nu există în acest moment, în Dolj, încă trei specialişti care să îndeplinească aceste condiţii“, anunța conducerea spitalului. Tot atunci se mai preciza că „în situaţia în care această condiţie va fi rezolvată (linia de gardă – n.r.), vom relua negocierile cu CAS Dolj privind finanţarea compartimentului şi funcţionarea lui“. Lucru care nu s-a mai întâmplat.
