Parlamentul turc a aprobat marţi o prelungire cu trei luni a stării de urgenţă instaurate după tentativa de lovitură de stat din iulie, o hotărâre adoptată la trei zile după sângerosul atac armat dintr-o discotecă de la Istanbul, relatează AFP.
Atacul armat comis în noaptea de Anul Nou, la Reina, unul dintre cele mai celebre cluburi de noapte din metropola turcă, s-a soldat cu 39 de morţi, majoritatea străini. Presupusul autor al atacului armat este în continuare fugar.
Starea de urgenţă în Turcia fusese impusă în iulie anul trecut, după lovitura de stat eşuată, dar valul de atentate şi, mai ales, ultimul atac de la Istanbul, din noaptea Anului Nou, au impus noi măsuri excepţionale. Turcia îşi plânge morţii, sute de oameni se adună în faţa clubului unde a avut loc atacul. Cu garoafe şi bannere pe care scria „nu ne vom obişnui cu violenţa”, sute de oameni au mărşăluit până la clubul Reina, scena atacului din noaptea între ani. Acolo au ţinut un moment de reculegere în memoria celor 39 de oameni ucişi şi au făcut un nou apel la pace şi secularism.
Atacul de Revelion a fost revendicat de gruparea teroristă Stat Islamic. Într-un comunicat teroriştii au descris clubul Reina drept un loc de adunare al creştinilor pentru a celebra o sărbătoare păgână şi că atacul a fost un răspuns la acţiunile militare ale Turciei în Siria.
Guvernul turc, care a cerut Parlamentului o prelungire a stării de urgenţă, a argumentat că aceasta este necesară în vederea eradicării influenţei în instituţiile turce a mişcăriii predicatorului turc Fethullah Gülen, un inamic jurat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Starea de urgenţă acordă puteri speciale Guvernului prin care să concedieze funcţionari şi să închidă asociaţii şi grupuri media. Ea le permite totodată autorităţilor să prelungească detenţia persoanelor fără să le inculpe. La sfârşitul lui 2016, Erdogan a avertizat UE că ar putea să prelungească, în ianuarie, cu încă trei luni, starea de urgenţă, subliniind că Franţa, lovită de o serie de atentate, a făcut la fel. Preşedintele turc a mai declarat că el va promulga reintroducerea pedepsei cu moartea, abolită în 2004, în cadrul eforturilor Ankarei de aderare la UE, dacă deputaţii vor adopta o lege în acest sens, în pofida avertismentelor liderilor europeni, care apreciază că această măsură este incompatibilă cu o aderare la Uniune.
