Jaful de un milion de euro de la Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii este la un pas de a fi prezentat complet. Gazeta de Sud a câștigat la Tribunalul Dolj procesul pe care l-a intentat asociației ca urmare a refuzului acesteia de a le pune la dispoziție jurnaliștilor copii după toate contractele prin care s-au scurs ilegal banii publici, inclusiv cele ale consultanților străini plătiți degeaba cu sute de mii de euro.
GdS a solicitat asociației în vara anului trecut, pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să-i pună la dispoziție toate contractele pe baza cărora s-a cheltuit milionul de euro în competiția națională privind desemnarea orașului care urma să fie capitală europeană a culturii în anul 2021. Demersul a venit după ce asociația a publicat sumar cheltuielile făcute și tot în urma anchetelor GdS, dar a refuzat să scoată din sertare contractele încheiate pe motiv că au clauze de confidențialitate. Tribunalul Dolj, ca primă instanță sesizată, a dat dreptate GdS și a obligat asociația să pună la dispoziție jurnaliștilor informațiile solicitate. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Craiova. Ca element de detaliu, asociația i-a sfidat și pe judecători, nu numai pe jurnaliști, deoarece nici un reprezentant al ei nu a fost prezent la proces.
Cum s-a ajuns aici
De-a lungul celor trei ani de existență a asociației, GdS a prezentat modul în care aceasta, cu acordul conducerii Primăriei Craiova, a cheltuit ilegal circa un milion de euro din fonduri publice primite de la municipalitate. Inclusiv procurorii DNA s-au arătat interesați de acest lucru, au deschis dosar penal și au început urmărirea penală IN REM pentru abuz în serviciu (noroc că nu a fost dezincriminată fapta prin celebra OUG nr. 13 a guvernului Grindeanu – sic). Anchetele GdS au fost confirmate și de inspectorii Camerei de Conturi Dolj, care au făcut un control de fond, rezultatele sale fiind incluse în raportul public pe anul 2015. Pe scurt, primăria și asociația în care a pompat ilegal bani publici au încălcat Legea achizițiilor publice, a finanțelor publice locale și legea de finanțare și funcționare a organizațiilor neguvernamentale. Din acești bani au fost plătiți consultanți străini cu salarii de 15.000 de euro pe lună și au fost achiziționate fără licitație reclamă, filme de prezentare și organizare de evenimente culturale. De exemplu, raportul Camerei de Conturi spunea că mai multe evenimente, printre care chermesa de la Bruxelles, Balul Ambasadorilor de la Atheneul Român sau cazările și mesele la hotelurile din Craiova au fost finanțate nelegal. Finanțările din perioada 2013 – 2015 de la primărie s-au acordat fără a avea la bază, conform prevederilor legale, un contract încheiat între UATM Craiova și asociație, în condițiile în care asociația a transmis cu întârziere rapoartele anuale de activitate către primărie și fără o justificare a sumelor cheltuite; UATM Craiova nu a verificat legalitatea cheltuirii sumelor acordate, respectiv dacă plățile s-au efectuat în baza documentelor justificative și dacă contractele au fost atribuite în baza OUG nr. 34/2006 (privind achizițiile publice – n.r.). Obligativitatea încheierii unui contract pentru alocarea sumelor nerambursabile este prevăzută atât de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit, cât și în OG nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale. UATM Craiova a alocat sume semnificative în perioada 2013 – 2015 în mai multe tranșe, doar în baza unor fundamentări întocmite sumar pentru aceste sume solicitate, iar ulterior nu a solicitat documente financiar-contabile pentru a efectua controlul legalității plăților făcute de asociație; nu s-a respectat transparența utilizării fondurilor publice după cum urmează: asociația nu a utilizat procedurile de achiziție și alte reglementări ale OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. De asemenea, asociația nu a instituit nici o procedură operațională proprie în domeniul achizițiilor de servicii și bunuri. Ca măsuri, Camera a dispus recuperarea banilor care nu puteau fi justificați și respectarea legilor.
Conducerile succesive ale asociației și reprezentanții primăriei au contestat mereu anchetele GdS, mințind că banii alocați sunt mult mai puțini decât în celelalte orașe aflate în competiție. Pentru exemplificare, bugetele au fost următoarele: Craiova – 1.140.090 euro, București – 565.000 de euro, Cluj-Napoca – 252.565 de euro. Diferențe uriașe au fost și în privința onorariilor consultanților străini. În timp ce Craiova a plătit nu mai puțin de 357.890 de euro (unul dintre consultanți a primit 15.000 de euro lunar), Bucureștiul a plătit 107.000 de euro, iar Cluj-Napoca – 20.000 de euro.
Tribunalul Dolj: Informațiile solicitate sunt de interes public
Întrucât era vorba de bani publici, GdS a solicitat asociației, în vara anului trecut, să-i pună la dispoziție toate contractele pe baza cărora s-au cheltuit banii. Asociația nu a răspuns la solicitarea făcută pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, așa că GdS s-a adresat instanței, iar Tribunalul Dolj a dat dreptate jurnaliștilor prin hotărârea nr. 182 din 18 ianuarie 2017. „Dispozițiile art 2, lit. a din Legea nr. 544/2001 stabilesc că prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități public centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ -teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică care beneficiază de finanțare din bani publici. De asemenea, dispozițiile art 1 raportat la art 6 din Legea nr. 544/2001 stabilesc că „orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informații de interes public“, în timp ce art 3 din legea anterior menționată statuează că „asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere(…)“.
Prin informații de interes public în sensul art 2, lit b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul sau de forma sau de modul de exprimare a informației“, spune judecătorul în motivarea care demontează minciunile în spatele cărora s-au ascuns primăria și asociația de-a lungul timpului pentru a ascunde informațiile. Magistratul continuă apoi demonstrația: „Accesul la astfel de informații este garantat atât prin norme constituționale (art 31 din Constituția României), cât și la nivel convențional (art 10, parg 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale), excepțiile de la aceasta fiind expres prevăzute atât în dreptul intern pertinent consacrat de art 12 din Legea nr. 544/2001, cât și în art 10, paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. În speță, se constată că pârâta (asociația – n.r.) nu a răspuns cererii formulate de reclamantă în temeiul Legii nr. 544/2001. Or, conform art 7, alin 2 din Legea nr. 544/2001 pârâta, în calitate de organizație de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici, avea obligația legală de a comunica solicitantului refuzul motivat al necomunicării informațiilor solicitate într-un termen de zece zile de la data înregistrării solicitării. Prin faptul că reclamanta nu a primit un răspuns ce să conțină un refuz motivat al necomunicării informațiilor solicitate prin cerere în termenul de zece zile prevăzut de lege, acesteia i s-a vătămat dreptul de acces liber la informațiile de interes public prevăzut și garantat de lege. Tribunalul apreciază că solicitarea se încadrează în sfera de aplicare a Legii nr. 544/2001, deoarece informațiile se regăsesc în cuprinsul și sfera de incidență a art 2, lit b mai sus citat și că această solicitare nu se încadrează în excepțiile expres prevăzute de art 12 din Legea nr. 544/2001. Pentru aceste considerente, instanța în baza art 22 din Legea nr. 544/2001 va admite în parte plângerea și, în consecință, va obliga pârâta să soluționeze cererea formulată de reclamantă. Cererea reclamantei privind stabilirea în temeiul (…) Legii nr. 554/2004 a unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii în care pârâta să execute obligația impusă și obligarea pârâtei (…) la îndeplinirea obligațiilor sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere de la data expirării termenului de executare (…) urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, Legea nr. 544/2001 cuprinzând dispoziții imperative cu privire la termenul în care pârâtul este obligat să comunice informațiile de interes public solicitate“, se arată în hotărârea Tribunalului Dolj.
