Tribunalul București a decis miercuri să trimită spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție contestația la executare depusă de Liviu Dragnea împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul „Referendumul”, informează Agerpres.
Inițial, DNA solicitase ca numai o parte din această contestație să fie trimisă la ÎCCJ, însă un judecător de la Tribunalul București a decis că această instanță nu are competența materială de a judeca speța, astfel încât procesul se va muta cu totul la instanța supremă.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a depus pe 3 februarie la Tribunalul București o contestație la executare, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul „Referendumul”. Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.
Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea unei contestații la executare adresată Tribunalului București.
Peste numai câteva zile de la această declarație, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul „Referendumul”.
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.
