România trebuie să rămână sub monitorizare în ceea ce privește combaterea corupției și independența sistemului juridic, pentru că de la momentul aderării și până acum autoritățile au fost generoase doar în promisiuni, nu și în punerea în practică a măsurilor atât de necesare românilor, a afirmat europarlamentarul german Markus Ferber (foto), membru al grupării popularilor europeni, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES. Aflat în vizită la București, Ferber – cunoscut pentru o serie de luări de poziție severe la adresa României – a declarat că, față de precedenta sa vizită, acum 12 ani, nu s-a schimbat nimic și i-a îndemnat pe politicienii români să înțeleagă că lupta împotriva corupției este baza unui sector public funcțional de care vor beneficia cetățenii.
AGERPRES: Sunt 12 ani de la cea mai recentă vizită pe care ați făcut-o în România. Ce v-a determinat să reveniți acum și ce rezultate așteptați în urma vizitei și a discuțiilor de la București?
Markus Ferber: Mă bucur să fiu din nou în România, nu este prima mea vizită și sper că nu va fi nici ultima. După alegerile din decembrie și după evenimentele recente, când noul guvern a emis niște ordonanțe de urgență peste noapte, iar oamenii s-au opus, am considerat că este oportun să vin și să îmi folosesc contactele pentru a vedea cum poate fi întărită societatea civilă. Am fost în contact cu partidele de opoziție și noile partide formate, marți m-am întâlnit cu cei din USR, lucru pe care l-am apreciat, apoi după-amiază am fost la Universitate și am vorbit cu studenții, mulți dintre ei au participat la demonstrații. Încerc să consolidez societatea civilă, să găsesc modalități prin care UE poate oferi sprijin în acest proces. Mă mai întâlnesc cu cei de la PNL, cu fostul președinte Traian Băsescu, și voi merge și la Camera de Comerț Româno-Germană. Aspectele economice mă interesează mult, mai ales că Germania este principalul investitor străin în România.
A: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai importante motive de îngrijorare privind situația din România?
M.F.: De la prima mea vizită în România, acum 12 ani, și până în momentul acesta… nu s-a schimbat nimic. Principalele probleme rămân lupta împotriva corupției și crearea unui sistem judiciar independent. Multe dintre promisiunile pe care le-am auzit noi, europenii, dar și eu, personal, înainte de aderarea României la UE acum zece ani, au fost implementate numai pentru a îndeplini cerințele UE, după care multe demersuri s-au oprit, unii oameni au fost înlocuiți și efectul este că în România încă nu există o administrație care să le livreze cetățenilor, așa cum trebuie, servicii de calitate și conforme cu legea. Un alt efect este că oamenii sunt tot mai sătui de sistemul politic. Am fost cu adevărat surprins că, după guvernul Ponta și după guvernul tehnocrat condus de Cioloș, PSD a câștigat din nou alegerile. Cred că asta înseamnă și că electoratul nu are alternativă. Oamenii nu au încredere în alte partide, iar asta e o problemă importantă la care asistăm și în alte țări, cum ar fi Bulgaria. Sistemul politic slăbește pentru că încrederea în partide scade și nu există alte mișcări politice care să poată umple acest gol și să creeze un partid, un sistem politic care să fie bine primit de oameni. Acesta e principalul meu motiv de îngrijorare, pentru că România este unul dintre statele mari din UE, este un stat important și joacă un rol constructiv la nivel european, dar când oficialii români se întorc acasă, parcă uită ce au promis la Bruxelles. Grecia are o veche tradiție în a se comporta astfel. Oamenii nu primesc servicii de calitate când tu promiți ceva la Bruxelles și acasă uiți tot.
A: România e deja monitorizată de ani buni în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV). Cum priviți dezbaterea despre posibila ridicare a acestui mecanism, pentru care au pledat și guvernul precedent, și cel actual?
M.F.: Nu cred că trebuie să existe un calendar privind MCV. Criteriile sunt cele care contează. Câtă vreme criteriile nu sunt îndeplinite, așa cum am văzut săptămâna trecută, nu se întrevede un final al MCV. Pentru mine a fost clar încă de la început, încă de când am introdus acest mecanism, că el poate să se încheie doar când se ating criteriile privind un sistem juridic independent, capabil să le ofere oamenilor servicii de calitate, că pentru asta există administrațiile. Când citesc cel mai recent raport, nu văd că aceste criterii s-au îndeplinit. Nu poți să spui că gata, zece ani sunt de ajuns, e totul bine. Zece ani nu înseamnă nimic pentru că nu s-a întâmplat nimic. Lupta împotriva corupției, independența sistemului juridic nu sunt garantate, deci nu există nici un motiv să ridicăm MCV.
A: În 2006 spuneați că nu ar trebui introduse noi metode de monitorizare pentru România și Bulgaria, că nu ar fi corect, după valul de aderare din 2004, și că în UE toți membrii trebuie să fie egali. Ce v-a schimbat opinia?
M.F.: Schimbarea a început în 2007, de la înlocuirea ministrului justiției, Monica Macovei. Puterea DNA a fost slăbită. Sigur, în ultima vreme începe să își revină, dar mult timp nu a avut susținere politică. Imediat după aderare s-a schimbat totul. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu Croația, al cărei exemplu este folosit acum drept argument pentru eliminarea MCV. Pentru Croația, negocierile au durat mult pentru că am vrut să evităm eșecurile înregistrate cu România, unde, după toate promisiunile pe care le-am auzit în 2006, toate acțiunile s-au oprit după 1 ianuarie 2007. Pentru mine a fost un coșmar să înțeleg că, înainte de aderare, guvernul, președintele, toată lumea a promis totul doar pentru ca țara să intre în UE, iar după aceea a uitat totul. Îmi pare rău, dar a avea servicii funcționale nu este ceva ce trebuie făcut ca să dea bine la Bruxelles, ci este un demers în beneficiul oamenilor. De aceea sunt atât de încântat că în ultimele săptămâni oamenii au luat atitudine. Au spus: «Mă scuzați, sunteți guvernul meu și nu îmi oferiți ceea ce doresc». Partidul aflat la conducere se vede ales, deci consideră că are susținere pentru tot ce face. Faptul că oamenii au luat poziție îmi lasă impresia că în țara asta chiar se întâmplă ceva și că oamenii s-au săturat de sistemul politic. Sper și că politicienii înțeleg că lupta împotriva corupției înseamnă punerea bazelor unui sector public funcțional și că asta nu trebuie făcut pentru Bruxelles. De aceea sunt aici, ca să le acord susținere celor care lucrează la asta în societatea civilă. Le spun, le spunem ce am spus și acum 12 ani: nu o faceți pentru noi, ci pentru voi.
A: Cele două OUG controversate fuseseră deja emise, iar protestele începuseră când Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport MCV. Cu toate acestea, au existat doar scurte referiri la aceste demersuri, multe dintre ele în note de subsol.
M.F.: Da, dar cunoașteți contextul. Cel mai recent raport a fost, de fapt, un raport privind măsurile luate de guvernul Cioloș, nu de noul executiv. Domnul Cioloș a făcut tot posibilul să obțină un raport după care să se poată întrevedea momentul în care mecanismul să fie ridicat. Numai că, imediat după alegeri, lucrurile s-au schimbat fundamental. Așa că următorul raport, pentru că va mai fi un raport, va viza măsurile actualului guvern și va aborda pe larg evenimentele din ianuarie. Acum, la Bruxelles, lucrurile nu mai sunt la fel de clare ca în trecut, în legătură cu România, ele încep să fie puse sub semnul întrebării. La Bruxelles, România nu înoată niciodată contra curentului, se alătură mereu majorității în ceea ce privește politicile europene importante. Nu ia cuvântul, nu se pronunță împotriva vreunui aspect sau în favoarea altuia. Nu iese în evidență în mod pozitiv sau negativ. Nu este vizibilă. Merge cu majoritatea, nu deranjează, nu blochează, așa că imaginea este foarte pozitivă și a fost așa încă de la început. Acum vedem însă că, atunci când guvernanții români vin acasă, fac declarații antieuropene, sunt mai naționaliști, atacă Bruxellesul, în special Comisia (Europeană), iar acesta este un fapt cunoscut acum la Bruxelles. Nu este în regulă să vii la Bruxelles, să mergi cu majoritatea, apoi să te întorci acasă și să spui: «Uite-i și pe nebunii ăștia de la Bruxelles, ia uite-i ce fac». Este ceva de care instituțiile europene iau acum notă într-o mai mare măsură decât în cazul guvernului precedent. E motivul pentru care Comisia, Consiliul și Parlamentul European încearcă să discute situația în cadrul instituțiilor și cu autoritățile române pentru că, după evenimentele din Ungaria, din Polonia, sincer vorbind, și din Slovacia, acum și în România și după referendumul privind Brexit-ul suntem îngrijorați cu privire la aceste mișcări naționaliste și care cer mai multă suveranitate, și trebuie să depășim asta.
A: Includeți și România printre statele unde naționalismul este în creștere?
M.F.: Impresia mea e că naționalismul este în creștere în România. De asemenea, acesta este un fapt recunoscut la Bruxelles. Sunt fericit însă că în România nu există discuții despre părăsirea UE, deși există nemulțumiri legate de faptul că țara nu poate intra încă în Schengen, că încă există MCV. Dar trăim vremuri tulburi, când nu știm ce încearcă domnul (Vladimir) Putin (președintele Rusiei) să facă și când vedem ce se întâmplă în SUA. Chiar am luat parte la Conferința pentru Securitate de la Munchen și a fost interesant să îl urmărim pe vicepreședintele Mike Pence încercând să traducă mesajele de pe Twitter ale lui Donald Trump. Așa că nu este momentul să ne provocăm mai multe probleme decât avem deja. Doar împreună putem rezista în fața tuturor acestor provocări. Dacă încercăm să luăm măsuri pe cont propriu, vom eșua. Vorbim aici și despre negocierile cu Marea Britanie. Sigur, știm că există mulți români care trăiesc în Regatul Unit, sunt oricum mai mulți decât germanii de acolo. Știm asta, dar negocierile trebuie derulate la nivel european. Poziția guvernului condus de Theresa May va fi mai puternică dacă România, Polonia, Slovacia negociază pe cont propriu. Ne-ar slăbi ca Uniune și nu ar fi nici în beneficiul românilor care muncesc și trăiesc acolo. Nu îl înțeleg aici pe (președintele Klaus) Iohannis, nu mi se pare că se luptă suficient pentru interesele poporului român. Trebuie să se lupte la Bruxelles, pentru că acolo suntem solidari, facem front comun, și așa putem ajunge la un rezultat bun pentru români și pentru polonezi, slovaci și ceilalți. Cred că asta trebuie înțeles, UE nu e doar suma a 28 sau 27 de state, ea poate obține mai mult decât poate obține un singur stat pentru cetățenii săi. Sper că este o lecție pe care o va învăța și guvernul român.
