Procurorii DNA au anunțat ieri că trimit Parchetului General dosarul privind adoptarea Ordonanței de Urgenţă nr. 13/2017, prin care guvernul Grindeanu a încercat să scoată din Codul Penal infracțiunea de neglijență în serviciu și să modifice textul privind infracțiunea de abuz în serviciu. Procurorii anticorupție susțin că, în urma anchetei făcute până acum, s-a stabilit că ar fi fost comise mai multe infracțiuni cu ocazia adoptării Ordonanței nr. 13, printre care se numără favorizarea făptuitorului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și de probe ori falsul intelectual. Cu alte cuvinte, Ordonanța nr. 13 chiar a fost adoptată noaptea, ca hoții!
Ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) arată cum a luat ființă Ordonanța nr. 13, cea prin care guvernul a încercat să modifice rapid Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
Ce nu s-a știut până ieri, când procurorii DNA au făcut public rezultatul anchetei făcute în acest dosar, este faptul că fostul ministru PSD al justiției, Florin Iordache, a vrut să scoată din Codul Penal infracțiunea de abuz în serviciu, dar și să modifice textele infracțiunilor de conflict de interese, dare și luare de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.
O serie de evenimente și sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă au făcut ca ministrul Iordache să nu facă praf legislația anticorupție.
Să vedem care sunt concluziile procurorilor anticorupție și cum a fost adoptată Ordonanța nr. 13 prin comiterea unor infracțiuni.
Codurile penale, modificate peste noapte
Anchetatorii susțin că povestea Ordonanței nr. 13 începe, de fapt, pe 16 ianuarie, când ministrul de atunci al justiției, Florin Iordache, a susținut că legislația penală (Codul Penal și cel de Procedură Penală) trebuie pusă în acord a deciziile Curții Constituționale. De asemenea, ministrul Iordache a susținut că ar trebui promovat și un proiect pentru grațierea unor pedepse. Termenul pentru întocmirea proiectelor a fost data de 18 ianuarie, când urma să fie incluse pe ordinea de zi a ședinței de guvern.
Zis și făcut, însă în dimineața zilei de 18 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a mers la ședința de guvern și a insistat să nu fie incluse pe ordinea de zi cele două proiecte.
Procurorii DNA spun că primul proiect privind modificarea Codurilor penale viza, de fapt, mai multe infracțiuni de corupție, printre care se număra, pe lângă abuzul în serviciu și neglijența în serviciu, infracțiunile de conflict de interese, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.
Proiectele de Ordonanțe pentru modificarea Codurilor penale și grațierea unor pedepse au fost întocmite pe 17 ianuarie. S-a renunțat la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, însă a fost introdus un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 de lei și s-a hotărât diminuarea pedepselor. În plus, ministrul justiției a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, după ce i s-a explicat că încalcă Convenția de la Merida. Mai departe, Ministerul Justiției a publicat pe pagina sa de internet cele două proiecte pentru a se transmite opinii.
După 25 ianuarie, opiniile primite, majoritatea critice, au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției. Mai trebuie spus că, în aceeași perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit și transmis șase note prin care exprimau critici la adresa celor două proiecte.
Procurorii DNA au mai stabilit că, înaintea ședinței de guvern din seara zilei de 31 ianuarie, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize pentru Ordonanța nr. 13, însă a primit decât două din cele cinci avize.
Avizul „buclucaș“ de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul
Alt aviz, cel al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), a fost redactat în jurul orei 20.00, iar la ora 20.02 a fost trimis prin fax la Ministerul Justiției.
Procurorii DNA au stabilit că a fost vorba de un aviz cu observații și propuneri, prin care erau aduse critici privind nemotivarea urgenței adoptării acestui proiect de ordonanță, dar și că a existat și al doilea aviz, unul favorabil.
Conform metodologiei, proiectul de ordonanță trebuia modificat în privința solicitărilor MRP sau trebuia trimis Parlamentului României ca proiect de lege. Ministerul Justiției a găsit însă o „portiță“: emiterea unui alt aviz.
„Între orele 20.00 și 21.00, la sediul guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentan-ții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz“, au reținut procurorii DNA.
În final, Ordonanța nr. 13 a fost adoptată, deși nu avea toate avizele necesare. „Proiectul OUG nr. 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG nr. 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize“, au mai explicat anchetatorii.
Documente distruse și falsuri la Ministerul Justiției
Lucrurile nu s-au oprit însă aici și s-a ajuns la distrugeri de documente și falsuri, făcute chiar în birourile Ministerului Justiției, după cum au mai reținut anchetatorii. Astfel, al doilea aviz emis de MRP, cel favorabil, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, pe 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz emis de MRP. „Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat. De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției“, arată procurorii anticorupție.
Aceștia din urmă susțin că, după ce au început să pună întrebări, au fost măsluite mai multe documente la Ministerul Justiției.
„Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare-primire de la cabinetul ministrului justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare-primire de la cabinetul ministrului justiției“, au încheiat procurorii DNA.
Ieri, DNA a anunțat că a trimis acest dosar procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să continue cercetările pentru comiterea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea guvernului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual. Cercetările în acest dosar au fost începute în urma sesizărilor depuse de mai multe persoane fizice.
Iordache a demisionat de la Ministerul Justiției
Pe 5 februarie, după ce sute de mii de oameni au ieșit în stradă, guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța nr. 14/2017, prin care a abrogat Ordonanța nr.13/2017. Pe 9 februarie, după aproximativ o lună de când a fost numit ministru al justiției și după ce a încercat adoptarea Ordonanței nr. 13, Florin Iordache a demisionat. În perioada 1996 – 2000, Iordache a fost viceprimar al municipiului Caracal, iar din anul 2000 și până în prezent deputat PDSR/PSD.
