Craiovenii trebuie să știe că din cele 20 de fântâni publice, câte sunt în oraș, doar cinci au apă potabilă. Acestea sunt cișmele a căror apă provine de la rețeaua publică a orașului și sunt monitorizate de Compania de Apă Oltenia. Restul de 15 au apă nepotabilă, iar autoritățile au sarcina să-i avertizeze pe cetățeni că este un pericol să le folosească.
Cișmelele Băniei sunt distruse încet și sigur din cauza nepăsării autorităților sau a lipsei de bun-simț a cetățenilor. Dincolo de aspectul de ruină al unora, de mizeria în care zac altele, fântânile publice din Craiova nu prezintă nici măcar siguranță că apa de aici mai este bună de băut. Din cele 20 de fântâni publice, doar cinci mai au, în prezent, apă potabilă, și aceasta de la rețeaua orașului. Acestea au devenit în timp gropi de gunoi, locuri în care oameni ignoranți își fac nevoile printre buruienile care le-au năpădit și bălțile care se revarsă din jgheaburile de piatră. Fântânile orașului erau altădată singura sursă de apă pentru locuitori. Acum, acestea sunt folosite foarte puțin.
„În Craiova doar cinci fântâni publice au apă potabilă. Monitorizarea lor cade în sarcina Companiei de Apă Oltenia (CAO) pentru că apa acestora este din rețeaua publică. Cetățenii trebuie să știe că fântânile care au apă de izvor, acesta nu este bună de băut. În cazul acestora nu mai este necesară monitorizarea calității apei, pentru că se știe că este infestată cu microorganisme. Administrația locală are obligația să-i avertizeze pe cetățeni că apa nu este bună de băut, prin aplicarea unor afișe sau plăcuțe“, a precizat Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Dolj.
Cele cinci fântâni publice cu apă bună de băut sunt Cișmeaua Purcarului, din vecinătatea Hanului Puțureanu, pe strada Matei Basarab, Fântâna Popova din cartierul Romanești, Fântâna Piața Chiriac la intersecția străzilor Caracal cu Gheorghe Chițu, Fântâna de la Făcăi și Cișmeaua Izvorul Rece cu apă de la Izvarna. „Noi monitorizăm calitatea apei doar la cișmelele care au apă din rețeaua noastră. Acestea sunt cinci la număr și la această dată au apă potabilă, care se încadrează în limitele impuse de Legea apei potabile nr. 458/2002, republicată. Locația și avertizarea populației cad în sarcina autorităților locale, respectiv deținătorul și administratorul acestor fântâni“, a precizat Mihaela Chirițescu, purtător de cuvânt CAO.
La unele dintre fântânile orașului, fie că au sau nu apă bună de băut, tăblițele de avertizare a populației lipsesc sau au fost pe jumătate șterse.
În prezent, Fântâna Purcarului este în mare parte în paragină. Zidăria și tencuiala sunt căzute, jgheabul pe jumătate plin cu mizerie. Una dintre cele două conducte a fost ruptă din peretele fântânii, iar plăcuța care arată calitatea apei a dispărut și ea odată cu tencuiala. Cișmeaua construită în anul 1818 are apă bună de băut, dar se află într-o stare avansată de degradare.
Fântâna Popova se menține într-o stare mai bună, mai puține gunoaie în jur. Este cea mai veche cișmea din Craiova și încă este folosită și la acest moment de locuitorii din zonă sau de trecători. Din cele patru țuțuroaie, doar pe trei mai țâșnește apa. Nici o plăcuță nu face mențiunea că apa de la această fântână este sau nu bună de băut. Pe frontispiciul acesteia, pe laturile de sud şi de vest tronează două inscripții, una cu litere latine şi una cu litere chirilice.
Cișmele vechi, transformate în gropi de gunoi
Fântâna din Grădina Botanică, adică Fântâna Jianu, cișmeaua din Parcul „Romanescu“, cișmelele de la sud de Colegiul „Frații Buzești“, cea de pe strada Gheorghe Doja și Dealul Spirei nu au apă potabilă. Dacă primele două cișmele, care nu se alimentează din rețeaua publică a orașului, ci din izvoare proprii, arată cât de cât decent, nu același lucru se poate spune și despre celelalte două. Craiovenii încă iau apă de la aceste izvoare, pe care o folosesc pentru udatul florilor sau pentru alte întrebuințări. Fântâna de pe Dealul Spirii, cunoscută și ca Fântâna Mântuleasa, este secată și părăsită. Numai bună de transformat într-o groapă de gunoi, dacă ar fi să judecăm după modul jalnic în care arată și după cum au înțeles unii dintre craioveni să o folosească. Aici sunt depozitate ambalaje, peturi goale, doze de suc, haine vechi și multe buruieni. Pe strada Gheorghe Doja, altă fântână a cărei apă nu este bună de băut. Cu toate acestea, sunt craioveni care încă își potolesc setea aici, chiar dacă fac slalom printre mizerii și bălți. „Eu vin cu nepoțelul la sala de sport și mereu beau apă de aici. Este apă bună“, spune un craiovean în timp ce-și umple o sticlă.
Întrebat de starea acestor cișmele, administratorul acestora, în speță RAADPFL, a declarat: „Sunt în administrarea noastră cișmelele din orașul Craiova. La această dată suntem în proces de curățenie, proces care cuprinde și aceste locații“, a precizat Aurelia Filip, director RAADPFL.
