După șase ani de când a fost înființat și dotat cu aparatură modernă, printr-un proiect cu fonduri europene derulat la nivel național, Compartimentul de Terapie Intensivă al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Craiova a devenit din nou funcțional. În tot acest timp, aparatura de un milion de euro primită de unitate a stat sub cheie și a mai fost folosită doar două luni, în ianuarie și februarie 2013. Dacă celelalte spitale din țară prinse în proiect au reușit să mențină deschisă Terapia Intensivă pentru boli infecțioase încă din momentul înființării (2011), unitatea sanitară din Bănie a acuzat în toți acești ani lipsa de finanțare și de personal. De data aceasta, se pare că spitalul s-ar afla pe drumul cel bun, dispunând de personalul necesar și având promisiunea Ministerului Sănătății că va fi inclus în programul național de finanțare a terapiei intensive.
Pacienții cu boli infecțioase sau contagioase internați la Spitalul „Victor Babeș“ din Craiova, care ar avea nevoie de izolare, intubare ori monitorizare permanentă într-o secție de terapie intensivă, ar putea avea posibilitatea să fie tratați, în sfârșit, în același spital. Lucru normal la prima vedere, dar care în Craiova nu s-a întâmplat în ultimii șase ani. Deși Spitalul de Boli Infecțioase dispune, din anul 2011, de un compartiment de Terapie Intensivă cu zece paturi, dotat și amenajat la standarde europene, în cadrul unui proiect național demarat de Ministerul Sănătății (MS), acesta a stat sub lacăt în toți acești ani. S-a încercat deschiderea Terapiei Intensive în urmă cu patru ani, însă compartimentul a funcționat numai două luni (ianuarie și februarie 2013). De luna trecută, însă, aparatura de peste un milion de euro specifică terapiei intensive a fost repusă în funcțiune și pusă la dispoziția pacienților spitalului. Conducerea spitalului a decis ca de pe 20 februarie să redeschidă compartimentul de terapie intensivă, iar de atunci cele zece paturi sunt mai mereu ocupate.
Ce s-a întâmplat în ultimii șase ani? Bolnavii în stare gravă erau transferați fie în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență Craiova, unde puteau reprezenta oricând un pericol pentru ceilalți pacienți, fie la alte spitale de profil din București. Toată această situație a fost prezentată pe larg de GdS, în ediția din 27 decembrie 2016, în articolul „Terapia Intensivă pentru boli infecțioase, în «moarte clinic㻓. Tot atunci, am arătat cum alte spitale de boli infecțioase din țară, care au beneficiat de aceeași dotare pe Terapie Intensivă ca și unitatea din Bănie, au reușit să funcționeze neîntrerupt de la înființarea compartimentului, în timp ce la Craiova s-a acuzat fie lipsa de personal, fie de finanțare, pentru nefuncționare.
Cererea spitalului de includere în program, respinsă în februarie
La finalul anului trecut, Spitalul de Boli Infecțioase a reușit să rezolve problema cu personalul medical, după ce au fost angajați doi medici de terapie intensivă. Apoi s-au făcut solicitări către MS, pentru ca spitalul să fie inclus în programul AP-ATI, prevăzut în Ordinul nr. 447/ 2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/copii și terapie nou-născuți, și s-a așteptat un răspuns. „Vrem să primin și noi finanțare pentru terapia intensivă ca și celelalte spitale de profil din țară. Fără acești bani suplimentari, compartimentul nu ar putea funcționa. Noi spunem că suntem pregătiți, avem medicii, am urgentat achiziția de medicamente și materiale sanitare specifice, așteptăm să primim acceptul pentru includerea în programul AP-ATI“, spunea, la începutul anului, Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ Craiova.
Ministerul a avut însă altă părere. Într-un răspuns transmis zilele trecute GdS, MS a precizat că solicitarea Spitalului de Infecțioase din Craiova, înregistrată pe 16.01.2017, privind aprobarea includerii în lista unităţilor care derulează AP-ATI, a fost respinsă în ședința din 13.02.2017 a colectivului de lucru AP-ATI, întrucât „spitalul nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate, conform art. 23 din Ordinul nr. 447/ 2015“. Articolul 23 privind criteriile de eligibilitate are ca primă condiție asigurarea sistemului de gardă pentru anestezie și terapie intensivă. Aici se pare că nu s-a încadrat spitalul, pentru că restul criteriilor se referă la dotarea minimală, iar aceasta există încă de la înființarea compartimentului.
„Nu știu de ce nu ne-au acceptat în program. Compartimentul funcționează la întreaga capacitate din 20 februarie 2017, iar până la ora actuală au fost externați către secțiile din cadrul spitalului 14 pacienți. Sunt doi medici de terapie intensivă angajați ai spitalului și două contracte de gardă, pentru completarea numărului de medici și asigurarea contractului. Aici poate au avut dubii, dar o să mai facem o nouă solicitare, pentru că acum îndeplinim toate condițiile. Am rezolvat și problema infirmierelor, urmând să mai completăm numărul de asistente, deoarece compartimentul funcționează la capacitate normală, dar asistentele care lucrează aici au fost selectate din celelalte secții“, a explicat, pentru GdS, Adina Turcu, managerul unității medicale. Aceasta a mai precizat că „spitalul dispune de medicamentele și materialele necesare funcționării terapiei intensive, iar la aparatura din dotare s-a asigurat service-ul în tot acest timp“.
Promisiuni pentru luna aprilie
Conducerea spitalului susține însă că, din luna aprilie, prin Ordin de ministru, „se pare că vom fi și noi incluși pe lista unităților care fac parte din programul AP-ATI, iar după ce se va stabili bugetul o să primim și noi o sumă cel puțin egală cu a celorlalte spitale de profil“. Conform estimărilor făcute de Spitalul de Boli Infecțioase, numai pentru plata salariilor angajaților de la Terapie Intensivă ar fi nevoie de 200.000 de lei lunar, iar pentru a funcționa acest compartiment ar fi nevoie, de la MS, de circa 170.000 de lei, pe lună.
Speranțele spitalului de a primi această finanțare suplimentară pentru Terapia Intensivă par să prindă contur. Dr. Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății și coordonator al programului AP-ATI, a precizat marți, pentru GdS, că într-o ședință care a avut loc luni, la minister, s-a pus și problema solicitărilor Spitalului de Boli Infecțioase din Craiova. „La următoarea întâlnire a colectivului de lucru, Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova va obține acordul pentru intrarea în programul AP-ATI. Am văzut ce acte au depus, va trebui să mai verificăm unele documente legate de medicii care vor lucra la terapie intensivă, pentru că partea de personal auxiliar este în regulă, din ce am observat. O să existe o informare în ședința de luna viitoare, cu tot grupul de lucru, după care va trebui modificat Ordinul de Ministru care reglementează programul AP-ATI, pentru a fi inclus și Spitalul de Boli Infecțioase Craiova în acest program“, a dezvăluit Cristian Grasu.
Colectivul de lucru AP-ATI se întrunește trimestrial, dar dr. Cristian Grasu a precizat că, după întâlnirea din februarie, în care unitatea sanitară din Bănie a fost respinsă, nu se va mai sta trei luni pentru următoarea ședință, ci ea va avea loc în prima lună a trimestrului, cel mai probabil după Paște. „Ce nu putem spune acum este nivelul de finanțare. Bugetul e o altă discuție și va fi stabilit de membrii colectivului de lucru specializați în luarea unei astfel de decizii. Se va merge pe execuția bugetară de anul trecut, cu cei care au fost în program“, a mai spus Cristian Grasu. „Cel mai important lucru e acela că va funcționa o Secție de Terapie Intensivă pentru boli infecțioase și în Craiova, așa cum era și normal și cum ar fi trebuit să se întâmple mai de mult“, a conchis secretarul de stat din Ministerul Sănătății.
Se pot obține bani în plus și de la CAS Dolj
Oficialii Spitalului de Boli Infecțioase au mai precizat că poartă o corespondență și cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj, pentru a putea beneficia și de o sumă din acel procent de 1% care se acordă pentru compartimentele de Terapie Intensivă din județ. În Anexa nr. 23 din Normele metodologice pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016 – 2017, la art. 6 se precizează că la contractarea serviciilor medicale spitaliceşti casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere și 1% pentru complexitate suplimentară a cazurilor în ceea ce priveşte comorbiditatea şi numărul de zile de îngrijiri acordate în cadrul secţiilor/compartimentelor de terapie intensivă. Suma se calculează trimestrial numai spitalelor care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: prezenţa permanentă a cel puţin unui medic în cadrul secţiei/compartimentului de terapie intensivă; prezenţa permanentă a unui număr corespunzător de personal mediu sanitar; consum de medicamente de minimum 5% din totalul bugetului stabilit pentru secţia/compartimentul de terapie intensivă; consum de materiale sanitare cu cel puţin 50% peste media consumului de materiale sanitare de la nivelul spitalului.
