4 C
Craiova
joi, 12 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCioroiaşi, loc încărcat de istorie

Cioroiaşi, loc încărcat de istorie

Comuna doljeană Cioroiaşi este un loc încărcat de istorie. Unul dintre cele mai importante monumente arheologice din Oltenia se află aici. Descoperirile făcute la Cioroiu Nou de-a lungul campaniilor de săpături au arătat valoarea istorică excepţională a acestei zone.

Comuna doljeană Cioroiaşi nu este numai tărâmul legumicultorilor, ci şi un loc încărcat de istorie. Fiecare dintre cele trei sate care o compun – Cioroiaşi, Cioroiu Nou, Cetăţuia – are o poveste. „Cioroiaşi e un termen care provine din limba slavonă şi înseamnă negru. Unii spun că denumirea ar veni de la faptul că aici erau multe ciori. Cioroiu Vechi este atestat din timpul lui Radu Paisie, fiul lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti. Din cauza ciumei, toată populaţia s-a mutat, în două rânduri, la sud, în satul numit astăzi Cioroiu Nou. Acesta datează din anii 1612 – 1618. Cetăţuia a fost, probabil, o cetate de pământ, iar aici s-au găsit pe o arie destul de extinsă numeroase toporaşe din epoca neolitică. Este trecut şi pe harta topografică un pietroi care constituie actul de naştere al acestui sat. Există şi o poveste amuzantă despre această piatră. La o nuntă, nişte petrecăreţi au luat-o, iar a doua zi, localnicii s-au dus la poliţie şi au spus că aceea este piatra lor de hotar şi vor să o recupereze, ceea ce s-a şi întâmplat, în cele din urmă“, povesteşte Paul Dănilă, fost profesor de istorie la Şcoala din Cioroiaşi.

40 de copii cu numele Doru în Cioroiaşi

Există şi întâmplări amuzante în istoria comunei: „A fost un secretar de primărie care tuturor băieţilor născuţi acum 65 de ani le-a pus numele Doru, fără ştirea părinţilor lor. Îi plăcea lui numele acesta şi din acest motiv a făcut-o. A stat doi ani la primărie şi cred că sunt în jur de 40 de bărbaţi, care, pe lângă numele ales de părinţi, poartă şi numele Doru“, a spus profesorul Paul Dănilă.
Comuna a urmat cursul istoriei şi a cunoscut şi perioade înfloritoare, în care uliţele erau pline de tineri şi de copii. De altfel, aceasta este una dintre marile probleme cu care se confruntă astăzi comunitatea: depopularea. „După Revoluţie, mulţi s-au întors şi s-au apucat de agricultură, au cultivat viţă-de-vie şi pomi fructiferi. Minunea nu a durat mai mult de trei ani pentru că oamenii au văzut că nu se poate trăi din terenurile agricole şi au plecat. Unii au vândut viile, în timp ce alţii le-au defrişat. În prezent, raportul naşteri – decese este în favoarea deceselor. Mor 50 de oameni pe an şi se nasc cinci copii. Avem 140 de preşcolari şi şcolari în toată comuna“, a spus primarul Vergil Dascălu.

„Urmele arheologice se întind pe mai mult de 20 de hectare“

La Cioroiu Nou se află unul dintre cele mai importante monumente arheologice din Oltenia. După estimările specialiştilor de la Muzeul Olteniei Craiova, acesta se întinde pe mai bine de 20 de hectare. Primele săpături în cadrul acestui sit s-au făcut în anul 1938, iar de 17 ani, acestea sunt coordonate de Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei din Craiova. În cadrul sitului au fost găsite elementele unei fortificaţii militare, terme, monede, inscripţii, piese metalice de fier şi bronz, obiecte din ceramică, dar şi accesorii vestimentare. „Pe de o parte, prezenţa unei fortificaţii în cadrul aşezării denotă existenţa unei garnizoane. Garnizoana, fiind asigurată de un detaşament din Legiunea a VII-a Claudia, ne duce cu gândul la un centru de comandă, descoperirea în perimetrul localităţii a unui număr mare de sculpturi realizate din marmură de import ne duce gândul la nişte cetăţeni înstăriţi, menţionarea unui post de comandă, de supraveghere, în cadrul aşezării, denotă o anume funcţie administrativă, descoperirea unui material arheologic impresionant, mai ales constând în ceramică, ne duce cu gândul la un centru de producţie. Este un sit arheologic deosebit de complex. Urmele arheologice se întind pe mai mult de 20 de hectare, după estimările mele. Numai platoul pe care se găseşte fortificaţia şi care poartă numele La Cetate are 17 ha, vă daţi seama ce este de jur-împrejur. Primele săpături arheologice sistematice în cadrul aşezării şi fortificaţiei romane de la Cioroiu Nou s-au făcut în anul 1938 de către pionierii arheologiei oltene, CS Nicolaescu-Plopşor şi Dumitru Tudor. Ulterior, săpăturile au fost întrerupte din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial şi au fost reluate de către profesorul Dumitru Tudor în anii 1959 – 1961. A urmat un hiatus de vreo patru decenii, săpăturile fiind reluate în anul 2000 de către mine“, a spus Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei.

„În mod sigur săpăturile nu se vor termina în trei-patru generaţii“

Descoperirile arheologice care s-au făcut aici lansează ipoteza că situl istoric din Cioroiu Nou adăposteşte ruinele Malvei, capitala romană a Daciei Malvensis, căutată de sute de ani. „Există o teorie, care nu s-a confirmat total deocamdată, dar nici nu poate fi infirmată, aceea a identificării aşezării şi fortificaţiei romane de la Cioroiu Nou cu colonia Malva. Aceasta este căutată de arheologi de peste 150 de ani. Ea apare, de regulă, în inscripţiile externe ale Daciei. Nu ştim concret unde a fost această colonie, dar pe o inscripţie de la Cioroiu Nou cineva a imprimat într-adevăr Malva sau atât s-a păstrat cât să ne permită nouă o întregire a inscripţiei. Nu toată lumea e de acord însă cu identificarea propusă. Rămâne totuşi să aşteptăm încă o inscripţie care să fie mai convingătoare“, a mai spus Dorel Bondoc.
O inscripţie mai convingătoare, precum şi multe alte vestigii, aşteaptă să fie scoase la lumină în următorii ani. Având în vedere dimensiunea sitului, arheologul Dorel Bondoc estimează că săpăturile vor mai dura câteva generaţii: „În mod sigur, săpăturile arheologice de la Cioroiu Nou nu se vor termina în trei-patru generaţii. Pe lângă fortificaţie şi aşezare, trebuie să mai fi existat o necropolă sau mai multe, în cadrul acestora – morminte, ar fi putut să mai existe alte construcţii care să facă un corp comun cu aşezarea“.
Specialiştii de la Muzeul Olteniei speră că aceste ruine vor fi puse în circuit turistic: „Acesta este viitorul pentru că în toate deplasările pe care le-am făcut în Vest se pune mare accent pe acest lucru. Sigur, după ce ai văzut respectivul sit, cu alţi ochi poţi vedea o vitrină cu artefacte la muzeu“, a completat Dorel Bondoc.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS