Festin culinar sâmbătă, în comuna olteană Bobiceşti. Mâncăruri din bucătăria bunicii, pregătite de gospodine îmbrăcate în porturi populare, au putut fi degustate de toţi cei care au luat parte la evenimentul organizat de Muzeul Judeţean Olt şi centrul de echitaţie din localitate. Acţiunea, care s-a desfăşurat în gospodăria unui localnic ce a ales să trăiască aşa cum o făceau înaintaşii lui odinioară, a avut drept scop promovarea gastronomiei tradiţionale olteneşti şi reîntorcerea la simplitatea vieţii oltenilor de acum sute de ani.
S-a umplut masa cu bunătăţi din bucătăria bunicii sâmbătă, în comuna olteană Bobiceşti. Ciorbă de raci, sarmale şi fasole cu ciolan sunt doar câteva dintre preparatele din care au putut gusta cei care au participat la evenimentul organizat de Muzeul Judeţean Olt şi Centrul de echitaţie din Bobiceşti, cu scopul de a promova gastronomia tradiţională românească. Expoziţia culinară a avut loc în gospodăria lui Dan Dicu, fondatorul centrului de echitatie si, în acelaşi timp, un localnic care a ales să trăiască după modelul înaintaşilor săi, iar pregătirile au început încă de la primele ore ale dimineţii. Scena era una desprinsă parcă din vremuri străvechi. Gospodinele, îmbrăcate în costume tradiţionale, pregăteau bucatele, în timp ce bărbaţii încingeau focul pentru că sarmalele au alt gust atunci când clocotesc la foc molcom, făcut din lemne. „Facem sarmale de post cu varză murată. Se căleşte ceapa, se pun legumele – ardei, morcovi, ţelină, păstârnac, ciuperci, orez – şi se călesc toate. Apoi, după ce se răcesc, le împachetăm şi facem aceste sarmale. Jos, în tuci, am pus schinduf şi varză tocată, peste care aşezăm sarmalele, deasupra punem roşii, puţin ulei, le acoperim cu apă şi le punem la fiert două-trei ore pe foc făcut la lemne, la pirostrii. Reţeta o ştiu de la mama şi o fac de Paşti şi de Crăciun. Mâncarea trebuie făcută cu suflet că să iasă, pentru că este o artă“, a spus Simona Mintea.
Reţete cu ingrediente din grădină
S-au făcut sarmale de post, sarmale „de dulce“, ciulama de ciuperci, dar şi ciorbă de raci, după o reţetă de peste o sută de ani. „Reţeta o ştiu de mult, o făcea bunica mea. Pentru ciorba de raci, fierbem zarzavatul şi facem o supă din el. Separat, facem o umplutură, care este tot de post, din ceapă, praz şi făină, pe care le călim bine, facem ca un rântaş şi apoi umplem racii şi îi punem să fiarbă în supă. Ciorba se acreşte cu zeamă de varză. Racii sunt ardeii aceştia roşii, pe care eu îi iau de la mine din grădină. Este o mâncare pe care o fac în special bătrânele, tinerii mai puţin, că e de post“, a spus Aurora Bunea, de 78 de ani.
Majoritatea ingredientelor sunt luate din grădina gospodinelor, care spun că acesta este, de altfel, şi secretul gustului atât de bun. Doamna Lucreţia Barbu pregătea o mâncare din leurdă şi ştevie după o reţeta învăţată tot de la bunica şi spunea că, în numai 30 de minute, oricine poate avea pe masă o mâncare sănătoasă, cu legume aduse din propria grădină. „Se călesc ceapa şi morcovii şi apoi se pun ştevia, leurda şi puţină apă. Se face un sos cu făină şi bulion şi asta e tot, pui sare şi e gata! Cine nu mănâncă ştevie de la ţară? E foarte bună şi e gata în numai o jumătate de oră“, a spus Lucreţia Barbu.
Şi cum de pe masa tradiţională oltenească nu putea lipsi nici fasolea, lângă pirostriile pe care erau aşezate tuciurile cu sarmale, erau puse şi câteva oale de pământ în care fierbea fasolea. Gustul de altădată avea să fie dat însă de pâinea frământată pe îndelete în postavă de lemn, unsă cu sos de roşii şi lăsată să se coacă în ţest.
„Am decis să arătăm lumii cum trăiau bunicii noştri“
Vizitatori din toată ţara au venit să vadă cum se găteşte olteneşte. Mulţi dintre ei spun că păstrează în bucătărie reţete vechi, pe care le pregătesc cu mare plăcere pentru că au ajuns la concluzia că nici o mâncare nu este mai bună decât cea tradiţională românească. „Suntem români şi, deşi trăim de atâta timp pe acest pământ şi ştim cum se găteşte la noi, am venit să vedem şi reţetele prezentate de oamenii de aici şi aşteptăm să le degustăm. Leurda, care este prezentată aici, este o plantă cu efecte foarte bune asupra organismului şi o pregătesc frecvent, dar ciorbă de răci nu am gustat niciodată şi abia aştept să văd cum e. Păstrez reţetele tradiţionale pentru că am încercat şi alte mâncăruri din supermarketuri şi semipreparate şi am văzut că nu îmi fac bine din punct de vedere medical, aşa că mâncarea tradiţională e cea mai bună pentru că este sănătoasă“, a spus Corina Niculescu, din Slatina.
Evenimentul s-a desfăşurat în casa lui Dan Dicu, care a ales să trăiască precum o făceau înaintaşii odinioară şi care a încercat să clădească un mic conac în Bobiceşti. Aceia care îi calcă pragul pot deopotrivă să mănânce tradiţional, dar şi să călărească pentru că acesta a înfiinţat şi un centru de echitaţie în Bobiceşti.
„Este un eveniment gastronomic prin care am decis să arătăm lumii cum trăiau bunicii noştri. Nu ştiu dacă pâinea la ţest se regăseşte şi în cultura altor ţări, dar pe noi ne caracterizează acest lucru şi sunt tot felul de mâncăruri care se fac la foc şi care s-au regăsit de-a lungul timpului în orice gospodărie. Vrem ca acei copii care au zece, unsprezece ani să vină şi să vadă cum trăiau bunicii noştri. Nu spun că dacă mănânci din magazin nu trăieşti sănătos, dar asta e o alternativă pe care le-o arătăm oamenilor“, a spus Dan Dicu.
„Din nefericire, suntem o naţiune care se străduieşte prea mult să importe, uitând ce avem autentic“
Reprezentanţii Muzeului Judeţean Olt spun că acţiunea a fost un succes şi aceasta este doar prima dintr-un lung şir de evenimente dedicate redescoperirii simplităţii vieţii olteneşti de odinioară. „Am pregătit o expoziţie de gastronomie tradiţională oltenească sub genericul bucătăria bunicii, încercând aşa aducem în atenţia tuturor farmecul de odinioară al bucătăriei olteneşti, pe care noi am lăsat-o într-un fel de desuetudine. În afară de asta, am încercat să încurajăm copiii să ia lecţii de echitaţie pentru a atrage atenţia asupra unui prieten – calul – care a fost alături de noi şi la naştere, la căsătorie şi poate şi în momentele mai triste şi pe care îl trecem uneori în uitare. Prin această acţiune deschidem seria unor alte proiecte culturale, care se vor derula sub genericul „Suflete deschise“, încercând să promovăm valorile uitate ale satului românesc. Din nefericire, suntem o naţiune care se străduieşte prea mult să importe, uitând ce avem autentic şi ceea ce are perenitate în istoria şi cultură noastră, tindem să adoptăm forme fără fond fără să ne axăm pe ceea ce înseamnă frumos, autentic, simplitate, pentru că nu trebuie să fim oameni complecşi, ci să fim doar oameni. Ne-am orientat asupra acestei gospodării având în vedere curajul unui român care a fost plecat mulţi ani în Italia şi care, în loc să se stabilească acolo, cum au făcut-o mulţi, a ales să se întoarcă aici şi să investească tot ce a câştigat în satul românesc. Nu s-a născut în Bobiceşti, dar a vrut să-şi îndeplinească un vis, iar acest model trebuie copiat de cât mai mulţi conaţionali care tind să părăsească prea uşor ţara şi să uite că sunt români“, a spus Laurenţiu Guţică, managerul Muzeului Judeţean Olt.
