Situată la 60 de kilometri de Craiova, la limita cu judeţul Vâlcea, comuna olteană Grădinari poate fi numită, fără îndoială, patria legumelor. Mare parte din producţia de gogoşar a ţării provine din acest bazin legumicol, autorităţile încercând, de altfel, să transforme gogoşarul într-un brand. Datorită solului fertil, oamenii s-au îndreptat însă şi spre cultivarea altor legume, astfel încât astăzi solariile se întind cât vezi cu ochii în Grădinari.
Dumitru Mereuţ este unul dintre cultivatorii de legume din Grădinari. Sunt deja peste zece ani de când se ocupă cu această activitate şi de-a lungul timpului a încercat să se dezvolte şi să ţină pasul cu noile tehnologii. Ultima investiţie a făcut-a chiar în această iarnă, când a amenajat o seră dotată cu sistem de încălzire, costurile totale ridicându-se la 3.500 de euro. Cultivă varză, ardei gras, kapia, gogoşar şi spune că, pe cât de greu este să produci, pe atât e şi să vinzi. „Noi producem, dar e foarte greu să ne comercializăm produsele. Mergem cu ele prin Braşov, Constanţa, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, dar este foarte greu pentru că preţurile variază de la o zi la alta, iar marfa este perisabilă. Toate supermarketurile vor contracte pe un an an, dar noi producem opt luni pe an şi suntem uşor scoşi de pe piaţă. La supermarket ne întreabă de când până când îi aducem ardeii, de exemplu. Noi producem din mai până în noiembrie, restul lunilor nu avem cum, şi automat reprezentanţii marilor lanţuri de magazine nu stau de vorbă cu noi“, a spus Dumitru Mereuţ. În situaţia lui sunt mulţi localnici din Grădinari.
Fabrică de procesare a legumelor în Grădinari
Numărul mare de producători înseamnă şi o cantitate mare de produse pe piaţă. Când nu există însă un loc special amenajat în care să poată fi comercializată această marfă, atunci legumicultura devine mai mult o loterie. Este şi motivul pentru care autorităţile s-au gândit să vină în sprijinul oamenilor şi să creeze aici o fabrică pentru conservarea şi procesarea legumelor. „Nu avem unde vinde legumele. Dacă treceţi prin zonă vara îi vedeţi pe oameni cu produsele expuse la stradă, ceea ce nu este normal, nici nu au voie să facă asta. Am încercat să găsim un spaţiu unde să facem o piaţă, dar ne confruntăm şi aici cu o problemă, oamenii vor să fie în faţă, n-au înţeles că e mai important să fie într-un loc organizat. În acest sens am un proiect finanţat de Fondul Elveţian, prin care mi-au alocat o sumă de aproximativ 300.000 de franci pentru crearea unei fabrici de depozitare şi procesare a legumelor. Acest fond se implementează prin intermediul Fundației pentru Dezvoltarea Economiei Sociale din Craiova. În momentul acesta, clădirea este funcţională în proporţie de 95 la sută, urmând ca până în luna aprilie să o dotăm cu utilajele necesare pentru ca să putem începe, practic, activitatea. Aici se vor putea păstra legumele, pentru că fabrica este dotată cu un depozit frigorific, dar se poate şi conserva ceea ce nu putem vinde în formă proaspătă“, a spus Mihai Ioana, primarul din Grădinari.
Există însă şi condiţii pentru cei care vor să beneficieze de această fabrică, iar una dintre acestea este să se asocieze. „Am înfiinţat două cooperative agricole la nivelul comunei şi fiecare dintre acestea se va ocupa de câte ceva. O cooperativă se va ocupa de vânzare şi una de procesarea, conservarea şi primirea legumelor la acest depozit, astfel încât să venim în sprijinul oamenilor şi să nu mai fie preocupaţi de vânzare. La început, legumicultorii poate vor fi mai reticenţi, dar sperăm ca prin rezultate să îi convingem că acesta e viitorul: să lucrăm tehnic şi să fim mult mai bine organizaţi. În ultima vreme am avut nişte sesiuni pentru a-i ajuta pe legumicultorii care vor face parte din aceste cooperative să se dezvolte, mergând până la a le acorda asistenţă tehnică pentru a obţine pe suprafeţe mici producţii mari şi competitive. Oamenii au fost foarte încântaţi, au fost cinci-şase întâlniri, dar vom continua pentru că, dacă nu te organizezi, dacă nu faci în mod tehnic vânzare, nu vei reuşi. Ca să poţi face un contract trebuie să te bazezi pe ceva, adică să faci producţie întrucât cei care fac contracte cu tine clar vor anumite cantităţi şi le vor periodic, de-asta am făcut acest depozit, ca să putem avea o continuitate a vânzării şi a producţiei“, a mai spus Mihai Ioana.
Fondurile europene, pe înţelesul tuturor
Pe lângă crearea unei fabrici de depozitare şi procesare a legumelor, fondurile europene ar putea fi altă gură de oxigen pentru fermierii din Grădinari. În acest sens, a avut loc o întâlnire cu specialişti care să îi instruiască şi să îi ajute să îşi întocmească dosarele pentru a putea accesa ajutorul de la Uniunea Europeană. Întrebările şi nelămuririle oamenilor au fost destul de numeroase. „Bazinul legumicol Pleşoiu – Strejeşti – Grădinari este recunoscut pentru cultura gogoşarului, întrucât aici se produce peste 70 la sută din cantitatea pe care România o consumă şi cred că prin informaţiile pe care le-am oferit cetăţenilor vizavi de accesarea fondurilor europene, întâlnirea a fost un succes. Au fost prezente 60 -70 de persoane, iar din întrebările acestora am văzut interesul crescut şi neînţelegerile pe care le aveau. I-am ajutat să înţeleagă că numai accesând fonduri europene ne putem dezvolta şi putem fi echivalenţii colegilor din Spania, Italia, Ungaria. Am făcut o prezentare a submăsurilor din PNDR, a ajutoarelor financiare pe care le pot primi fermierii, dar am vorbit şi despre plăţile APIA, precum şi despre regulile de comercializare a produselor agricole pentru că şi aici am văzut că sunt deficienţe. Prin astfel de întâlniri, credem că vom aduce foarte multe fonduri europene în spaţiul rural oltenesc pentru că un mare avantaj al PNDR este şi faptul că banii nu sunt direcţionaţi către o anumită regiune“, a spus Ion Păunel, preşedinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Gogoşarul, un brand
Gogoşarul este un simbol pentru comuna olteană Grădinari. Având în vedere că mulţi localnici cultivă această legumă, autorităţile vor să înregistreze marca „Gogoşar de Grădinari“ la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. „Vrem să transformăm gogoşarul într-un brand şi să-l denumim Gogoşar de Grădinari pentru că este produsul cu care noi ne lăudăm. Cultivăm însă şi alte legume, pentru că aici numai cine nu poate să muncească nu e legumicultor. Asta facem de când ne ştim, cu asta s-au ocupat bunicii şi străbunicii noştri“, a spus primarul Mihai Ioana.
