Circa 200.000 de turişti, români şi străini, au ajuns anul trecut la monumentul care, la doisprezece ani de când a fost sculptat în stâncă, a devenit un simbol al României. Ridicată cu un milion de dolari, statuia regelui dac Decebal este nefinalizată. Cu toate acestea, turismul în Clisura Dunării a explodat în mare parte datorită ei.
Ca despre un simbol al românilor, aşa vorbesc localnicii din Clisura Dunării despre chipul lui Decebal sculptat în stâncă în Golful Mraconiei. Alin Subţire, preot în localitate şi unul dintre cei mai importanţi ghizi turistici din zonă, ne spune că a trăit mereu cu impresia că stânca în care a fost făcută sculptura parcă ar fi fost pusă acolo special pentru a lua forma chipului marelui rege dac. „Mai sunt puţine poze care păstrează vechea înfăţişare a stâncii, dar dacă le priveşti îţi dai seama că acea stâncă nu putea avea alt rol decât sculptura chipului lui Decebal. Anul trecut, au venit foarte mulţi turişti, surprinzător de mulţi. Cei care au trecut prin zonă au plecat foarte încântaţi. Foarte mulţi nici nu ştiau mare lucru despre statuie, dar când ajung în zonă, oamenii se opresc şi se minunează, pentru că este o lucrare deosebit de frumoasă şi impresionantă. Mie chiar îmi place ca despre această statuie să se vorbească ca despre un simbol al României. Este un lucru care ne poate reprezenta, face parte din istoria noastră şi de acum înainte va face parte din viitorul nostru“, a declarat Alin Subţire.
Istoria sculpturii
Povestea sculpturii care îl înfățișează pe regele dac Decebal începe în 1994, când un vis mai vechi al unui mare iubitor de neam începea să prindă contur. Pentru a-şi vedea visul cu ochii şi a construi pe malul românesc o replică pentru celebra „Tabula Traiana“, sculptată din ordinul împăratului roman Traian, omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan părea dispus să renunţe la câteva milioane de dolari din averea sa. Astfel, el propunea unor artişti contemporani, 13 la număr, să realizeze o sculptură după care vor lucra şi, sub anonimatul unor numere, cei 13 au intrat într-un concurs. Spre surprinderea tuturor, macheta care a plăcut cel mai mult profesorului fusese realizată de un tânăr român fără studii de specialitate. Se numește Florin Cotarcea și s-a stabilit între timp în Germania, iar la vremea respectivă i-a fost încredinţată realizarea sculpturii. „S-au făcut mai multe machete până profesorului i-a plăcut una dintre ele, pentru că a vrut un rege cu faţă europeană. Ulterior au început lucrările, care au durat zece ani şi au fost oprite în 2004. Au lucrat 12 alpinişti, împreună cu mine. Lucrarea este cea mai mare din Europa, are 42 de metri cu tot cu cuşma, şi este pusă pe o stâncă de 128 de metri de la baza apei“, spunea cu ceva timp în urmă Florin Cotarcea, care astăzi mai vine în ţară doar în perioada verii. Florin a mai povestit că lucrările nu au fost deloc uşoare, iar astăzi i-ar fi foarte greu să le ducă la bun sfârşit. Iosif Constantin Drăgan le supraveghea îndeaproape, venea în fiecare an la Mraconia şi îi îndemna mereu pe lucrători să finalizeze bustul cât mai repede. După ce Iosif Constantin Drăgan a trecut la cele veşnice, lucrarea a fost oprită. Pentru finalizarea ei ar mai fi necesari circa 700.000 de euro şi ar trebui să se mai lucreze încă şapte ani, cel puţin.
Mană cerească pentru turism
Deși nu a fost finalizată, sculptura ce înfățișează chipul lui Decebal a devenit în scurtă vreme un adevărat simbol al locului. Prin 2004, anul când lucrările la monument au fost sistate, în Clisura Dunării erau puţine pensiuni, le puteai număra pe degetele de la o mână, iar oamenii locului ştiau puţine lucruri despre turism. Odată cu trecerea anilor, însă, lucrurile s-au schimbat. Locurile au fost promovate în special prin viu grai, pentru că autorităţile din Mehedinţi nu au făcut cine știe ce în acest sens. Turiştii care au venit au povestit, la rândul lor, altor prieteni despre măreţia monumentului şi frumuseţea zonei şi la Mraconia au început să vină tot mai mulți turiști. De aceea localnicii spun că statuia este ca o mană cerească pentru tot ce înseamnă turism în zonă. La început ales mai mult pentru un turism de tranzit, locul a început să fie preferat chiar şi pentru petrecerea weekendului sau concediului, astfel că astăzi mulţi români veniţi de peste tot din ţară se cazează în pensiunile care s-au înmulţit şi ele, pentru că a fost cerere. „Mai ales în partea aceasta a Mehedinţiului, turismul este un fenomen în plină dezvoltare şi principalul punct de atracţie, cel care a dus la această dezvoltare, este statuia pe care o vedem în spatele meu. În 2004, când ea a fost terminată, erau foarte puţine pensiuni. Datorită faptului că vine lume, solicită cazare, totul s-a dezvoltat, şi pensiunile, şi agrementul nautic“, şi-a continuat povestea Alin Subţire.
Afluxul mare de turişti este confirmat şi de reprezentanţi ai Parcului Natural Porţile de Fier. „În 2016, aproximativ 200.000 de turişti au venit să vadă Clisura şi chipul regelui dac Decebal, sculptat într-un monolit de stâncă la Dubova. În 2005, erau undeva la cinci pensiuni, iar acum avem peste 150 de pensiuni în toată Clisura Dunării, ceea ce, cu siguranţă, se datorează în cea mai mare măsură existenţei chipului lui Decebal la Mraconia“, a spus Felix Barathy, ranger şi purtător de cuvânt al Parcului Natural.
Autorităţile vor iluminarea monumentului
Chipul lui Decebal poate fi admirat de pe Dunăre şi de cei aproximativ 80.000 de turişti care trec anual în croaziere pe fluviu. Prevăzut în trecut cu o instalaţie care îl punea în valoare şi pe timpul nopţii, obiectivul turistic a rămas în beznă deoarece aceasta s-a deteriorat odată cu trecerea timpului. Fără finanţare, instalaţia nu a mai putut fi repusă în funcţiune, iar pe timpul nopţii statuia este învăluită de întuneric, astfel că turiştii de pe navele ce trec pe-aici nu se pot bucura de frumuseţea ei. Este motivul pentru care autorităţile din Mehedinţi au votat în toamnă o hotărâre de consiliu judeţean prin care au decis alocarea a circa 100.000 de lei pentru realizarea unei instalaţii de iluminat a obiectivului turistic. Numai că investiţia nu poate fi realizată fără acordul Fundaţiei „General Ştefan Guşă“, cea care deţine drepturile patrimoniale. Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Aladin Georgescu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a înaintat în urmă cu trei săptămâni o adresă reprezentanţilor acestei fundaţii, prin care solicită un acord în scopul realizării investiţiei, dar până în acest moment nu a fost primit un răspuns. În planul de investiţii pentru anul 2017 au fost prinse fonduri pentru realizarea lucrării, iar dacă răspunsul celor de la Fundaţia „General Ştefan Guşe“ va fi favorabil, atunci în această vară ar putea fi terminate lucrările.
