Halda de cenușă aparținând Termocentrale II Craiova, sau „cenușăria“ cum îi spun localnicii din comuna doljeană Mischii, distruge încet, dar sigur sănătatea și culturile oamenilor. Cel mai afectat este satul Mlecănești, care atunci când bate vântul este acoperit de un nor de cenușă.
Le distruge sănătate și le otrăvește pământurile și apa. Este ca o boală care ucide încet și sigur, asta spun localnicii din satul Mlecănești, comuna doljeană Mischii, despre „cenușăria“ de pe Valea Mânăstirii. Este vorba de halda de cenușă de la Termocentrale II Craiova, care aparține Complexului Energetic Oltenia. Când bate vântul, cenușa este ridicată de curenții de aer și învăluie întreaga zonă într-un nor întunecat, apoi se lasă pe culturi, pe pomi și îi face pe oameni să respire cu greutate. Cenușa cuprinde și drumul național Craiova-Bălcești, iar șoferii surprinși în acele momente în trafic se văd nevoiți să aprindă farurile, să încetinească și uneori să tragă pe dreapta.
„Vine ca un fum, peste tot satul. Praful vine de la cenușerie, când bate vântul. Se așază pe plante, pe rufe, dacă le ai puse la uscat, pe tot ce ai în curte. Intră și în casă, dacă ții ușile sau ferestrele deschise. Asta se întâmplă de mult timp“, a spus Elena Ghiță din satul Mlecănești, comuna Mischii.
Cât de afectată le este sănătatea, oamenii nu știu. Știu doar că li se taie respirația când satul este acoperit de norii de cenușă. Și văd cu ochiul liber cum legumele din grădini și pomii li se usucă, după ce sunt acoperite cu un strat de cenușă. Din această cauză, oamenii au ajuns să-și acopere recoltele cu folie sau să țină legumele în sere. „Este foarte afectată comuna noastră. Când bate vântul dinspre Șimnic, de la groapă se ridică nori de cenușă. Nu putem să mai ținem nimic afară. Se termină tot, nu se mai fac roșii, nu se mai face ceapă, nu se mai fac legume, este afectat rodul pomilor. Este groaznic, dacă treci pe drumul național cu mașina, nu poți să înaintezi, ori te oprești, ori aprinzi farurile. Sănătatea noastră este afectată. Avem fântânile care nu au toate capac și praful ăla se depune pe apă. Inhalezi praful înecăcios, că nu poți să stai o zi-două închis în casă, cât bate vântul“, a explicat Aneta Turcu, localnică din satul Mlecănești.
Sătenii din Mlecănești trăiesc așa de ani buni. Cenușa îi sufocă, le macină sănătatea și au ajuns să se roage la fiecare rafală de vânt, pentru că nimeni nu face nimic să-i ajute. În zadar fac sesizări și dau telefoane pe la cunoștințe, că de norii de cenușă tot nu-i scapă nimeni.
„De foarte mulți ani, în zilele când vântul suflă mai puternic, de la groapa de cenușă de la Termocentrale pornesc acei nori de cenușă și ajung în sat. Dacă te găsește pe DN Craiova-Bălcești, în acel moment parcă treci printr-un nor de ceață, nu se vede nimic. Norul de cenușă se deplasează peste culturile agricole și ajunge până la Mlecănești. Dacă te afli în curte sau în grădină, vezi cum se întunecă totul dintr-o dată. Eu cunosc pe cineva acolo și am sunat de fiecare dată la Termocentrale, i-am rugat să ia măsurile care se cuvin, să facă umectarea acelui praf de cenușă care este luat de vânt. Ne produc pagube asupra culturilor, plantele aflate în vegetație sunt distruse. Sănătatea oamenilor din comună este afectată. Cu siguranță, dacă s-ar face niște cercetări, s-ar descoperi că mulți oameni au probleme alergice sau respiratorii. Nu este un an-doi de când se întâmplă această nenorocire, sunt mulți ani de când suportăm această cenușă“, a afirmat Ștefan Croitoru, localnic din comuna Mischii.
Nenorocirea care se abate în mod repetat asupra localnicilor din Mlecănești este bine cunoscută și edilului comunei Mischii. El este primul care a cerut Gărzii de Mediu să ia măsuri împotriva poluatorului. Măsuri care, cu ani în urmă, s-au concretizat cu amenzi pentru Termocentrale II, dar pentru oamenii din Mlecănești, amenințarea cenușii nu a încetat.
„Halda de la Termo II Craiova este un pericol foarte mare pentru o parte din comunitatea din localitatea noastră, cu precădere populația din satul Mlecănești. Atunci când bate vântul cu peste 40-50 km/oră se formează un nor de cenușă din zona gropii de la Termo II, traversează drumul național și se lasă peste sat. Această cenușă este periculoasă, ne otrăvește încet, dar sigur. Cenușa se depune pe plante, intră în locuințele oamenilor. Localnicii o inhalează cu fiecare respirație, așa cum spuneam este o otravă lentă. Am făcut demersuri către Garda de Mediu, care a venit de fiecare dată și a sancționat Termo II. Pe mine, pe oamenii din comună nu ne ajută aceste amenzi, important este să se treacă la măsuri din partea lui Termo II. Ei trebuie să înțeleagă și să facă în așa fel încât cenușa din acea haldă să nu se mai ridice atunci când bate vântul. Ei plătesc acele amenzi, dar nu iau nici o măsură. Este timpul să se treacă la fapte, să stopeze acest pericol. În cele din urmă, mă voi adresa către guvern, și chiar către organisme internaționale, dacă nu se va lua nici o măsură. Se vede clar atunci când bate vântul, simțim când respirăm că ne sufocăm, ochii ne lăcrimează, copii și bătrânii sunt afectați. Plantele mor că sunt acoperite de un strat de cenușă“, a declarat Gheorghe Popa, primarul comunei doljene Mischii.
Nici Garda nu știe de ce „zboară“ cenușa
Halda de cenușă este, în fapt, un depozit care se întinde pe o suprafață de 160 de hectare, la doar câțiva kilometri de orașul Craiova și comuna Mischii. Cenușa de la Termocentrale II Craiova, din Bariera Vâlcii, este depozitată în trei celule, primul compartiment este supraînălțat la o cotă de 183 de metri, față de nivelul mării, iar compartimentele doi și trei sunt umplute. Este limpede că aici se află destulă cenușă care poate fi antrenată de curenții de aer atunci când sunt rafale puternice de vând. Ca pulberile de cenușă să nu mai fie luate de curenții de aer, cei de la Termocentrale II Craiova trebuie să umecteze cenușa din acest depozit, mai ales în perioada când bate vântul. În plus, cenușa trebuie amestecată cu un catalizator care are rolul să o întărească în momentul în care aceasta este deversată în depozit. Și, totodată, Termocentrale II trebuie să planteze în jurul depozitului o perdea de protecție. Cum Garda de Mediu, singura în măsură să facă verificări, nu prea a trecut să inspecteze halda de cenușă, nu se știe dacă toate aceste măsuri sunt respectate de către Termocentrale II Craiova.
„Și eu am trecut prin zonă cu ceva timp în urmă și nu se putea vedea la un metru în față. Mereu s-a avut în atenție să se aducă o îmbunătățire modului în care este depusă cenușa în această haldă. Cenușa este așezată într-o zonă în formă concavă, cunoscută sub denumirea Valea Mânăstirii. Există însă o porțiune care comunică spre localitatea Mischii și, atunci când sunt rafale de vânt, sunt antrenate acele pulberi de cenușă și duse către așezarea respectivă. Astfel de instalații sunt monitorizate de organisme europene și atât la CET II, cât și la Ișalnița s-au făcut investiții importante pe emisiile în atmosferă și pe depozitarea cenușii. Drept urmare, cenușa pleacă din CET II sub formă fluidă în proporție de unu la unu (un procent cenușă, un procent apă), la care se adaugă un catalizator, care are rolul de a întări această cenușă. Dacă se respectă modul de exploatare, nu ar trebui să mai apară un astfel de fenomen. Dar trebuie stopat acest fenomen de spulberare a cenușii din depozit. Voi merge la fața locului, ca să mă conving că acea cenușă este întărită și nu este posibilitate de dislocare. Ei au plantat și perdele de protecție, dar spun că acești arbori au fost tăiați când au ajuns la maturitate, însă aceasta nu este o scuză. În urma verificărilor efectuate în teren, dacă nu se constată tehnologia stabilită prin proiect, vom aplica amenzi“, a explicat Gheorghe Călinoiu, comisar-șef la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Dolj.
Reprezentanții Termocentrale II Craiova sunt însă de o cu totul altă părere. „În conformitate cu HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, depozitul Valea Mânăstirii este definit ca un un depozit de deșeuri nepericuloase.
Pentru respectarea reglementarilor de mediu prevăzute de legislația națională, precum și de normele europene de mediu, SE Craiova II a investit sume considerabile în ultimii ani. În prezent, zgura și cenușa sunt transportate și depuse în depozitul Valea Mânăstirii utilizându-se cea mai bună tehnologie disponibilă, respectiv tehnologia «fluidului dens», în conformitate cu recomandările Directivei Europene nr. 2010/75UE privind emisiile industriale, fapt ce a permis diminuarea spulberarilor considerabil față de situația anterioară când se utiliza exclusiv sistemul clasic de hidroamestec“, a precizat Elena Zamfir reprezentant al Complexul Energetic Oltenia.
