Pământurile din zona Băileştiului sunt printre cele mai fertile din Oltenia. În plus, specialiştii din domeniu spun că intrarea României în UE a schimbat fundamental mentalitatea agricultorilor, care au înţeles că, pe lângă calitatea solului, extrem de importantă este şi tehnologia, aşa încât au început să investească masiv în utilaje, dar şi în fertilizanţi, iar producţiile nu au întârziat să apară. Din păcate însă, un simbol al Băileştiului – zaibărul – începe să piardă teren, pentru că majoritatea viilor au fost abandonate, iar puţinii producători de vin care au rămas s-au orientat şi spre alte soiuri.
Devenit cunoscut prin intermediul lui Nea Mărin, pus în scenă de Amza Pellea, zaibărul este un simbol pentru Băileşti. Nu se ştie exact etimologia cuvântului zaibăr, profesorul Valentin Turcu susţinând că acesta ar proveni de la creatorul său, un alsacian care a făcut viticultură în nordul Africii. Există şi păreri conform cărora ar proveni din cuvântul german seiber. Indiferent de unde provine, un lucru este cert, a devenit un brand al Băileştiului şi cu toţii asociem acest vin cu localitatea natală a marelui actor Amza Pellea.
„Zaibărul este un vin din struguri negri aclimatizaţi la Băileşti, viţa fiind din Franţa şi se numeşte aşa de la creatorul său, un alsacian care a făcut viticultură în nordul Africii, în Algeria. Astăzi s-au adus foarte multe soiuri la Băileşti, mai productive, cu forţă de aclimatizare. Zaibărul se pare că, în urma poluării, care e tot mai accentuată, nu mai are randamentul de altădată, aşa încât cei care au vii şi-au pus şi alte soiuri“, a spus Valentin Turcu, fost profesor de limba română din Băileşti.
„De când a început Festivalul Zaibărului, a scăzut numărul producătorilor“
Din păcate, însă, odată cu trecerea timpului, viticultura a intrat într-un con de umbră în Băileşti, şi asta pentru că mare parte din vii au fost abandonate. Suprafaţa totală cultivată cu vii este de 631 de hectare şi peste 60 – 70% au fost părăsite. „Trist este faptul că la această dată nu se cultivă de nici un fel, deci trebuie defrişate. Vârsta medie a celor care lucrează în agricultură a crescut foarte mult, tinerii au plecat, iar via este un loc în care trebuie să petreci foarte mult timp. Zaibărul de Băileşti este un brand cu care ne mândrim. Cu el a avut un succes deosebit Amza Pellea, cel pe care Băileştiul l-a dat lumii să spună despre aceste locuri ce era mai frumos şi cu ce ne putem lăuda. Ne-am lăudat cu un zaibăr pe care îl aveau oltenii şi îl cultivau pe suprafeţe foarte mari, dar cred că nici climatul, nici faptul că via trebuie lucrată în permanență nu i-a mai ajutat“, a spus Ştefan Grigore, şeful Biroului registru agricol din cadrul Primăriei Băileşti. Aşa se face că, treptat, numărul producătorilor a început să scadă, iar acest lucru a fost observat mai ales în cadrul Festivalului Zaibărului, eveniment ce se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie şi care anul acesta va ajunge la a zecea ediţie. „Sunt câţiva producători de aceşti hibrizi direct productivi, care fac un vin de calitate. Noi avem în fiecare an peste 20 – 30 de expozanţi şi producători de zaibăr, dar de când a început Festivalul Zaibărului, am observat că a scăzut numărul producătorilor sau cantitatea obţinută, dar calitatea este bună, totuşi“, a mai spus Ştefan Grigore.
Cel mai fertil teren din Câmpia Olteniei
Şi dacă viticultura nu mai este atât de bine reprezentată în Băileşti, există însă şi puncte forte ale agriculturii din această parte a Olteniei. Specialiştii vorbesc la superlativ despre cultura pământului şi despre producţiile pe care le obţin marii fermieri de aici. Pe lângă calitatea solului, care este cel mai bun din Oltenia, aplicarea de tehnologii face din agricultură un domeniu rentabil. „Facem agricultură pe o suprafaţă 14.000 de hectare de teren agricol, dintre care 13.000 teren arabil. Este îmbucurător faptul că peste 70% din suprafaţa arabilă este lucrată în forme asociative, care ne-au surprins cu producţii mult mai mari decât persoanele fizice. Au şi specialişti, şi tehnică agricolă, aplică tehnologia, iar solul este deosebit, are o capacitate de producţie foarte ridicată, este un cernoziom cu potenţial ridicat, care, fiind luto-nisipos, se lucrează foarte uşor. Este, poate, cel mai fertil teren din Câmpia Olteniei. Societăţile agricole care îşi desfăşoară activitatea aici obţin peste 6,5 tone de grâu la hectar, la cultura de porumb, peste zece tone de boabe la hectar, deci producţii foarte mari în condiţiile în care terenul este neirigat“, a declarat Ştefan Grigore.
Patru milioane de euro, investite în agricultură
Potrivit acestuia, intrarea României în UE a schimbat fundamental mentalitatea agricultorilor, care au înţeles că, pe lângă calitatea solului, extrem de importantă este şi tehnologia, aşa încât au început să investească masiv în acest domeniu. Aşa se face că la nivelul localităţii au fost absorbite peste patru milioane de euro în agricultură.
„Intrarea în Uniunea Europeană a fost un lucru care a schimbat în totalitate mentalitatea producătorilor agricoli, s-au produs modificări inclusiv în dotare, timpul de execuţie a scăzut şi se intervine în momentele prielnice. Acest lucru a ieşit în evidenţă în ultimii cel puţin zece ani, de când accesăm cu un ritm foarte ridicat fonduri europene, ceea ce e îmbucurător pentru noi. La această dată, dacă facem un tur al câmpului, observăm că există utilaje puţine, dar performante. Am făcut o analiză şi la nivelul localităţii au fost absorbite peste patru milioane de euro. Numai una dintre societăţi a luat în jur de 1,5 milioane de euro şi a închis inclusiv lanţul scurt, adică producere-procesare, ajungând la vânzarea en detail a produselor agricole“, a mai afirmat şeful Biroului registru agricol din cadrul Primăriei Băileşti.
Laptele din Băileşti, preluat de o firmă din Argeş
Zootehnia nu se bucură de un aşa mare succes în Băileşti, iar specialiştii susţin că rezultatele ar fi mai bune dacă fermierii s-ar asocia. „Avem peste 6.000 de capete de ovine şi caprine, în jur de 3.000 de capete de porcine, dar acestea sunt în gospodăriile oamenilor, nu în forme asociative, şi 1.000 de capete bovine în formă asociative şi 500 de capete bovine pentru persoanele fizice. Aici mai e de lucrat pentru punerea la un loc a producţiei de lapte pentru că există capacitate de producţie. Acum, producătorii sunt pe cale de a achiziţiona un tanc de răcire. Este un început. Este un producător şi un crescător de animale care a făcut un contract pentru acest tanc de răcire şi produsele merg în altă parte. Este supărător că în Dolj nu mai există o fabrică de brânzeturi şi mergem la Argeş, care preia întreaga cantitate de lapte de aici. Producţia secundară din cereale merge toată în zootehnie. Aici mai e ceva de făcut pentru că resturile vegetale de la cultura de porumb şi grâu, spre exemplu, ar trebui conservate şi folosite în furajarea animalelor“, a mai afirmat Ştefan Grigore.
Potrivit acestuia, Primăria Băileşti are în proprietate o suprafaţă de 561 de hectare de izlaz comunal, din care 360 sunt de păşune naturală, care au fost concesionate crescătorilor de animale.
