Situată în nord-vestul judeţului Mehedinţi, comuna Căzăneşti surprinde prin frumuseţea peisajelor pe care natura le-a conturat aici. Dealurile semeţe pe care sunt răsfirate casele, verdele crud al pădurilor şi susurul izvoarelor creează impresia că te afli într-o zonă montană. Problemele cu care se confruntă oamenii umbresc însă pitorescul peisajelor. Pe de o parte, fermierii se plâng de faptul că temperaturile scăzute le-au compromis munca, pe de altă parte, autorităţile spun că tocmai aceste eşecuri în agricultură îngroaşă rândul celor care aleg să plece din Căzăneşti.
Comuna Căzăneşti este una dintre cele mai întinse, ca suprafaţă, din judeţul Mehedinţi. De altfel, întinderea ei este şi ceea ce surprinde atunci când ajungi aici. Dacă străbaţi localitatea pe drumul principal, de o parte şi de alta, natura se desfată aproape cât vezi cu ochii. Verdele crud al dealurilor e spart de casele răsfirate pe coline, la distanţe extrem de mari. Pentru că, pe cât de mare este comuna, pe atât de puţini sunt cei care o mai locuiesc. „Comuna se întinde pe o suprafaţă de peste 8.400 de hectare, fiind o aşezare cu rădăcini istorice de pe vremea dacilor. Localitatea are 12 sate şi două cătune, dar numărul locuitorilor este foarte mic. Sunt mai puţin de 70 de locuitori pe kilometrul pătrat, casele fiind, cu mici excepţii, la distanţe mari una de cealaltă, răsfirate pe dealuri. Acest lucru generează destul de multe probleme în ceea ce priveşte infrastructura şi transportul elevilor la şcoală. Majoritatea populaţiei este îmbătrânită. Se nasc tot mai puţini copii. Anul trecut, spre exemplu, s-au înregistrat doar două naşteri. În schimb, au fost 38 de decese“, a spus Ovidiu Lădaru, primarul din Căzăneşti.
Agricultura, o loterie
Numărul mic de copii a închis patru şcoli primare până acum, iar autorităţile spun că viitorul pare sumbru pentru că tot mai mulţi tineri preferă să plece din comună şi să îşi facă un rost în altă parte. Agricultura este îndeletnicirea de bază a celor care optează să rămână aici, dar obstacolele din acest domeniu îi descurajează şi pe cei mai dornici întreprinzători. „Cei mai mulţi fermieri se ocupă cu creşterea animalelor, dar sunt probleme în acest sector. Oamenii vin şi acum la primărie şi se plâng că încă nu au primit subvenţiile pe anul trecut. Sunt bani de care ei aveau mare nevoie. Pe lângă lipsa banilor, apare şi problema fărâmiţării terenurilor. O agricultură performantă şi cu rezultate nu se poate face pe astfel de terenuri, cum sunt la noi. Mai este şi lipsa pieţei de desfacere. Nefiind organizaţi într-o asociaţie, fermierii merg la târgurile din jurul comunei, în Motru, la Strehaia sau la Broşteni“, a spus primarul.
Pe vremuri, comuna Căzăneşti era renumită prin plantaţiile viticole care existau aici. De 17 ani, viile sunt părăsite, iar cine trece astăzi prin zonă nu îşi mai dă seama că acolo erau culturi de viţă-de-vie. „Până în 2000, când s-au desfiinţat IAS-urile, aveam pe raza comunei două ferme viticole. Din păcate, acum nu mai există nimic din ele. Pentru a face viticultură ai nevoie de bani ca să investeşti, dar, fiind terenurile fărâmiţate, e dificil de făcut acest lucru. Viile sunt părăsite şi în 17 ani, cât au trecut de atunci, nici nu se mai cunoaşte că au existat“, a spus Ovidiu Lădaru.
Producţia de miere, mai mică din cauza vremii
Oamenii au continuat să cultive pe suprafeţe mai mici viţă-de-vie şi pomi fructiferi, însă aceştia au fost afectaţi de vremea rea. Specialiştii de la Registrul Agricol din cadrul Primăriei Căzăneşti spun că îngheţul a compromis 50 de hectare de viţă-de-vie şi tot atâtea de livezi, înregistrându-se pierderi de până la 100% la nuc. Temperaturile scăzute au distrus şi salcâmii, iar acest lucru îi afectează pe cei care se ocupă cu albinăritul. Alin Alexandru este printre localnicii din Căzăneşti care au mizat pe apicultură şi speră să obţină venituri care să îi acopere investiţiile făcute, cu atât mai mult cu cât nici ultimii doi ani nu au fost prea buni, iar iarna trecută a fost dificilă. Vremea rea i-a dat însă toate planurile peste cap şi spune că nici anul acesta nu se va face miere de salcâm. „Am 80 de stupi şi mă ocup cu apicultura din 2012. După o iarnă extrem de grea, în care am înregistrat şi pierderi în rândul familiilor de albine, îngheţul din această primăvară a distrus salcâmii, deci miere de salcâm nu vom avea anul acesta. De altfel, salcâmul nu ne mai ajută de doi-trei ani din cauza vremii. Acum am dus stupii la rapiţă, la graniţa judeţelor Dolj şi Mehedinţi. Am dus toate familiile de albine, deşi, în mod normal, pe cele mai slabe le ţineam acasă. Am fost nevoit să le transport pe toate pentru că, altfel, trebuia să le întreţin din propriul buzunar. În afară de vreme, avem probleme şi din cauza substanţelor chimice folosite în agricultură, în special la floarea-soarelui, care uzează foarte mult familiile de albine. Se spune că, de la un anumit număr de stupi încolo, familiile de albine se întreţin singure. De când fac eu apicultură, încă nu am avut un astfel de an. Singurul ajutor ar fi dacă aş reuşi să accesez fonduri europene, pentru că alt sprijin nu există“, a spus Alexandru Alin.
În ciuda tuturor problemelor, localnicii din Căzăneşti speră că, în afară de peisajele pitoreşti care îi atrag pe cei care trec prin zonă, în viitor se vor crea şi alte oportunităţi în comună, care să schimbe soarta lor.
