Deși pare o nebunie, edilul unei comune din Olt, județ de câmpie, vrea să dezvolte localitatea din resursele încă neexploatate ale zonei. Cu o istorie deosebită și un potențial pe care dictatorul Nicolae Ceaușescu l-a intuit și l-a exploatat, comuna Dobrosloveni are pretenția să devină atracția turistică a județului.
Dobrosloveniul, centrul comunei, ți se dezvăluie brusc, dacă circuli pe ruta Caracal – Râmnicu Vâlcea, însă comorile localității stau ascunse în satele componente. Un centru de informare turistică atrăgător, pe partea dreaptă a direcției de mers către Râmnicu Vâlcea, o primărie vizavi, un loc de joacă tot în centru, cămin cultural, multă culoare, proaspăt vopsit… O localitate care arată omenește, tinzi să-ți spui, însă adevărata bogăție trebuie s-o cauți în cele patru sate: Dobrosloveni – satul de centru, Reșca, în est, Potopini – în nord și Frăsinet – în sud-vest. Împătimiții de vânătoare știu ce (mai) ascunde pădurea Reșca, împătimiții de istorie au aflat de ultimele descoperiri arheologice din cetatea Romula-Malva, iubitorii tradițiilor au auzit de ospitalitatea localnicilor și de talentul copiilor care activează în cele două ansambluri folclorice – „Flori de Romanați“ și „Romula Malva“- și în taraful local. Nimeni nu știe însă de ambițiile localnicilor, care, mai mult forțați de lipsa industriei în zonă, se gândesc serios să se lanseze în turism. La primărie s-au gândit strategii, s-au făcut și primii pași, sătenii mai trebuie să prindă curajul să acceseze fonduri europene și să „ajute“ satul să intre în vâltoarea pieței serviciilor turistice.
„În Reșca, dacă bagi plugul mai adânc, e imposibil să nu scoți un obiect vechi“
Dobrosloveniul stă pe o mină de aur, și la propriu, și la figurat. Săpăturile din 2017, coordonate de șapte specialiști în epocă romană, au scos la iveală peste 4.000 de obiecte. Situl arheologic de la Reșca se întinde pe 304 hectare, iar descoperirile se află de-abia la început. Este vorba de fosta cetate Romula (Mica Romă), devenită capitala Daciei Inferior și, mai târziu, a Daciei Malvensis. La ultimele săpături s-au descoperit și două cuptoare de sticlărie, ceea ce i-a făcut pe cercetători, spune primarul comunei, Gheorghe Tudorașcu, să presupună că s-a bătut și monedă. Așa s-a ajuns la depunerea unui proiect prin care urmează să fie reconstituite cuptoarele romane pentru cărămidă, un proiect în parteneriat cu vecinii bulgari. „În Reșca, dacă bagi plugul mai adânc, e imposibil să nu scoți un obiect vechi, o monedă, un vârf de săgeată, mai știu eu ce“, spune primarul, care așteaptă ca după săpăturile programate în această vară cetatea să rămână de vizitat.
„Fondurile europene nu sunt ajutoare sociale, să te uiți la ele“
Posibilitățile zonei sunt atât de mari încât e nevoie ca întreaga comunitate să se implice. Primăria Dobrosloveni a înființat deja, printr-un proiect european, un centru de informare turistică, plasat chiar în centrul comunei, la drumul național. Personalul are despre ce să vorbească, mai greu e cu serviciile, care nu pot fi, toate, asigurate, dacă e vorba de un grup mai mare de turiști. Oferta zonei a fost, în schimb, făcută cunoscută, anul trecut, la un târg internațional de turism, fiind singura localitate din județ reprezentată. S-au dus oamenii cu ce-au avut mai bun, au pus vizitatorilor târgului pe masă adevărate bucate tradiționale, le-au arătat frumoasele costume romanațene, le-au vorbit despre istoria veche și despre posibilitățile de vânătoare, le-au spus că la Dobrosloveni, dacă vin toamna, pot participa inclusiv la un festival internațional de folclor, le pot arăta cum încă se mai coase, la mână, costumul popular, pentru că în comună sunt două clase de cusături.
„Noi facem, promovăm, dar trebuie să ne mai mișcăm și pe alte fronturi, am convins câțiva oameni din sat să acceseze fonduri europene pentru pensiuni, pentru că, dacă ne vine un grup mai mare de turiști, nu avem unde să-i cazăm. I-am dus pe oameni la consultanți, au înțeles că nu-s așa de mari riscurile dacă folosești banii în scopul în care i-ai luat. Banii europeni nu sunt ajutoare sociale, să te uiți la ei și să-i cheltuiești pe prostii, cu ei chiar putem dezvolta zona“, completează primarul.
Că e încă mult de lucru observi cu ochiul liber, indiferent că iei la pas localitatea, sau cu mașina. „Am proiecte câștigate și semnate, opt milioane de euro, pentru apă, canal și asfaltări, nu e asta problema. Nu va rămâne centimetru de uliță neasfaltat“, mai spune, încrezător, primarul Tudorașcu.
Oamenii sunt primitori, săritori, dar va trebui să învețe să muncească pentru ei. Să le ofere musafirilor pâinea în țest și bucatele pregătite la tuci, așa cum o fac astăzi din ospitalitate, ca serviciu într-un pachet turistic. „Și astăzi primim oaspeți așa cum se cuvine, în costume populare, cu mâncare ca odinioară, dar le-am spus oamenilor că trebuie s-o putem face permanent, asta este șansa noastră. Eu vreau să demonstrez că se poate face turism și la șes. Vă asigur că noi avem traseele deja creionate, dacă vine cineva la noi nu se plictisește, va vedea în fiecare zi altceva. Am purtat deja discuții cu două agenții care au autocare, să ne introducă în oferta lor. Au mai venit grupuri, au venit cei de la Zig-Zag prin România, au stat patru zile aici, au scris deosebit de frumos despre noi. Din fericire, posibilitățile media există, ne găsesc pe Facebook, iau legătura cu noi“, mai spune primarul. Cultura de Vădastra, ceramica de Oboga, satul neolitic și cetatea dacică de la Drăgănești, vechea curte domnească și Mânăstirea Brâncoveni, ruinele vechilor cetăți dacice din județ sunt doar câteva dintre punctele bifate pe harta creionată deja pentru cei care se vor avânta spre Romanați.
Cabana lui Ceaușescu, perla Olteniei
Pe teritoriul comunei sunt și trei bălți private unde se poate pescui, semn că oamenii cu ceva bani s-au adaptat repede. Atracția numărul 1 rămâne, în schimb, cabana de vânătoare a lui Ceaușescu, din satul Reșca.
Situată în pădurea unde încă mai pot fi vânați cerbi lopătari și mistreți, cabana se poate închiria la prețuri de neînchipuit. Aproximativ 15 dormitoare, sală de conferințe, sală de mese, foișor pentru grătar etc. sunt accesibile, toate, pentru numai 1.200 de lei pe zi și se pot închiria și on-line, pe site-ul Regiei Naționale a Pădurilor. Vechea cabană de vânătoare, mai mică, preluată deja de primărie, este în reamenajare și va servi tot ca loc de primire pentru oaspeți.
Sătenii au și ei ce oferi și ce povesti. Își amintesc și astăzi de partidele de vânătoare organizate de oamenii lui Ceaușescu, la care mulți participau, de pretențiile aghiotanților acestuia, care le impuneau să taie cocoșii, să nu-l trezească pe tovarăș, pot povesti de traiul într-un sat de câmpie, cu bune și rele, eventual la o țigară răsucită într-un colț de ziar, cu tutunul din grădină.
