Un studiu publicat de BNR propune promovarea de masuri astfel incit institutiile de credit sa aplice o pondere de risc mai mare debitorilor care obtin venituri intr-o moneda si au datorii in alta
Desi ponderea creditului in veniturile populatiei se situeaza la niveluri inferioare celor din UE, o atentie sporita trebuie acordata debitorilor care se imprumuta in alta moneda decit cea in care obtin venituri si posibilelor efecte in cazul unui scenariu de crestere a ratei dobinzii si a somajului, arata studiul „Riscurile pentru stabilitatea financiara din România generate de sectorul populatiei“, publicat de Banca Nationala a României.
Studiul prezinta in detaliu motivele care l-au facut pe guvernatorul Mugur Isarescu sa declare la sfirsitul saptaminii trecute ca „imprumuturile in valuta au ajuns la limita stabilitatii financiare“, afirmatie prin care BNR a inceput „vinatoarea“ de credite in valuta.
In primul rind, cresterea gradului de indatorare a populatiei sporeste vulnerabilitatea acesteia la socurile din economie.
Astfel, evolutia inflatiei sau cursul monedei nationale pot afecta posibilitatile de onorare a ratelor de credit si pot genera in consecinta efecte negative in special asupra bilantului creditorilor si asupra cererii agregate din economie.
In fapt, ceea ce preocupa nu este nivelul gradului de indatorare, ci ritmul semnificativ de crestere al acestuia, se arata in studiu.
Expansiunea creditarii populatiei a fost exploziva in comparatie cu valorile europene, crescind de aproape opt ori (ca pondere in PIB) in intervalul 1995-2004.
Acest avans analizat in structura releva ca populatia s-a indatorat in special prin intermediul creditelor de consum (in martie 2005, creditele de consum reprezentau 70,7%).
De aceea, limitele impuse de BNR se adreseaza cu preponderenta acestui tip de credite.
La fel de adevarat este, insa, ca statisticile internationale plaseaza România printre ultimele locuri in privinta gradului de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata. Problema este ca majoritatea creditelor sint in valuta.
Autorii studiului se asteapta ca aceasta evolutie sa se pastreze si in viitor, fiind promovata atit de ratele dobinzii mai reduse la monedele straine, cit si de procesul de apreciere a monedei nationale fata de principalele devize. In acest fel, costul creditului in valuta se diminueaza.
Specialistii se tem de o eventuala depreciere semnificativa si de durata a monedei nationale, care va spori proportional valoarea ratei pentru clientii cu venituri in lei, iar cu cit ponderea creditelor in valuta in bilantul creditorilor va creste, cu atit creste pericolul aparitiei unor probleme sistemice.
De aceea, studiul publicat de BNR propune promovarea de masuri, astfel incit institutiile de credit sa aplice o pondere de risc mai mare debitorilor care obtin venituri intr-o moneda si au datorii in alta. Adica o scumpire a creditului sau o inasprire a conditiilor de acordare a acestuia catre clientii care, de exemplu, au salarii in lei si vor sa se imprumute in valuta. Potrivit studiului, aceasta abordare prudenta este in spiritul modificarilor care vor fi aduse prin directivele ce transpun si implementeaza Basel II.
