În lumea nutriției există o abordare convențională potrivit căreia cu cât frecvența meselor este mai mare, cu atât sunt arse mai eficient caloriile, iar poftele pot fi ținute în frâu mai ușor. Astfel, noțiunea celor șase sau mai multe „minimese“ pe zi, suficiente pentru ca organismul să aibă energie până la următoarea îmbucătură, a fost recomandată drept o abordare dietetică mai eficientă pentru slăbit în comparație cu împărțirea hranei în trei mese mai generoase. Însă, știința evoluează și aduce răspunsuri care nu mai sunt atât de radicale, după cum notează CNN.
„În urmă cu câțiva ani, cu toții credeam că este nevoie de mai multe mese pe zi pentru ca metabolismul să fie alimentat… Că focul trebuie hrănit, iar cuptorul trebuie să ardă continuu. Însă acea teorie este relativă, iar noi cercetări demonstrează că metabolismul nu încetinește dacă nu se mănâncă de mai multe ori pe zi“, a declarat pentru sursa citată Martha McKittrick, dietetician din New York, cu o experiență de peste 20 de ani în consultanță în domeniul slăbirii.
Un studiu în care au fost implicați aproape 2.700 de femei și bărbați a descoperit că persoanele care au mâncat de cel puțin șase ori pe zi au ingerat mai puține calorii, au făcut alegeri alimentare mai sănătoase și au avut un indice de masă corporală mai mic în comparație cu cele care au mâncat de mai puțin de patru ori în 24 de ore. Cercetarea a arătat, de asemenea, că o creștere a frecvenței meselor are efecte pozitive asupra nivelelor colesterolului și insulinei.
Mâncatul des ar putea să nu fie cea mai bună soluție
Însă, deși mai multe mese pe zi pot ajuta la preîntâmpinarea fluctuațiilor mari ale nivelului glicemiei, la reducerea senzației de foame și la prevenirea consumului impulsiv de alimente pe parcursul zilei, alte cercetări sugerează că mâncatul des ar putea să nu fie cea mai bună soluție. „În anii ‘80, a mânca des și puțin era considerat un mod optim pentru pierderea în greutate… însă cercetările realizate pe oameni nu susțin acest lucru“, a spus David Levitsky, profesor de nutriție și psihologie la Universitatea Cornell, care a studiat frecvența meselor și efectele acestui obicei asupra consumului de calorii. „Se credea că dacă se mănâncă mai des cantitatea de energie stocată ar scădea și ar fi arse mai multe calorii. Însă, experimente controlate efectuate pe oameni au demonstrat că un consum de 12 porții mai mici pe zi în loc de patru mai mari, având același număr de calorii, nu prezintă nici un avantaj din punct de vedere al metabolismului“, a explicat acesta. Și alți experți sunt de acord cu acest lucru. „Frecvența meselor nu afectează rata metabolică și astfel nu are nici un efect direct asupra pierderii din greutate“, a declarat Carla Wolper, dietetician și consultant în nutriție în cadrul organizației ColumbiaDoctors, cu o experiență de 25 de ani la Centrul de Cercetare în Domeniul Obezității din New York.
Unele studii promovează chiar ideea că a mânca de mai puțin de trei ori pe zi ar fi o abordare mai bună în ceea ce privește controlul numărului de calorii. Potrivit unei cercetări, persoanele care au sărit peste micul-dejun au ingerat cu 400 de calorii mai puțin pe parcursul unei zile, în comparație cu cele care nu au sărit peste prima masă. „Dacă numărul meselor scade, aportul total al caloriilor este și el redus“, a adăugat Levitsky, autorul principal al cercetării. „Oamenii cred că dacă sar peste micul dejun vor ajunge să mănânce mai mult mai târziu… însă acest lucru nu se întâmplă. Aportul crește, dar nu atât de mult încât să se egaleze cantitatea peste care s-a sărit“, a mai spus el. Așadar, ar trebui să se renunțe la planul nutrițional bazat pe șase sau mai multe porții mai mici, consumate la câteva ore distanță una de alta? Nu neapărat, mai arată CNN în articolul publicat online la 2 iunie. Frecvența optimă a meselor ar depinde de mai mulți factori, în funcție de fiecare individ în parte. „Unii iau gustări pentru că așa le este felul, prin urmare șase porții mici ar putea fi mai potrivite înclinațiilor lor naturale. Alții mănâncă după ceas, la 7.00, la 12.00 și la 18.00, spre exemplu. Problema reală legată de tentații este planificarea. Dacă oamenii au un plan nutrițional bun, probabil că se descurcă bine“, a precizat Wolper.
Frecvența meselor depinde și de rutina zilnică a fiecărei persoane. Spre exemplu, pentru o femeie care a devenit recent mamă mâncatul de trei ori pe zi poate fi o adevărată provocare. „Multe mame își petrec atât de mult timp cu copiii încât nu se pot așeza la masă… astfel că stilului lor de viață i se potrivește mai bine să mănânce mai des“, a spus McKittrick. De asemenea, aspectele legate de starea de sănătate pot dicta alegerea stilului nutrițional cel mai potrivit. Spre exemplu, persoanele care au diabet sau care suferă de hipoglicemie se pot simți slăbite sau obosite dacă trece prea mult timp fără să mănânce, prin urmare servirea a șase porții mai mici poate reprezenta cea mai bună alegere. Același lucru este valabil și pentru cei diagnosticați cu gastropareză, sindromul colonului iritabil, reflux gastroesofagian, dar și pentru persoanele în vârstă. „Pe măsură ce se înaintează în vârstă, apetitul scade și senzația de sațietate se manifestă mai rapid“, a explicat McKittrick.
Mâncăm cu atât mai mult cu cât avem mai multe ocazii să facem acest lucru
Omul, prin natura sa, este un „consumator oportunist“, după cum precizează specialiștii. „Dovezile demonstrează că oamenii sunt consumatori oportuniști… și mâncăm cu atât mai mult cu cât avem mai multe ocazii să facem acest lucru“, a declarat Levitsky.
Secretul stă, însă, în calcularea caloriilor. O persoană care se ghidează după principiul „totul sau nimic“ s-ar putea descurca mai bine cu trei porții mari pe zi în cazul în care o gustare mică s-ar transforma rapid într-una mare, așa cum este cazul nucilor. „Unii preferă gustările, alții să ia masa… E bine dacă obișnuiesc să ronțăie, însă trebuie să își controleze numărul de calorii“, a atras atenția McKittrick. „Nucile sunt foarte sănătoase, însă unii oameni nu se pot opri odată ce încep să le mănânce, iar aceasta poate fi o problemă“, a subliniat specialista.
Și mediul înconjurător joacă un rol important. Spre exemplu, dacă biroul este dotat cu o bucătărie unde sunt gustări, este mult mai ușor să se apeleze la acestea în loc să se plănuiască mese sănătoase și să se transporte mâncarea la serviciu.
Concluzia specialiștilor este că fiecare stil alimentar oferă beneficii pentru sănătate și pentru slăbit, însă ceea ce este important este să se adopte varianta care funcționează cel mai bine la fiecare individ în parte. „Poate că, la un moment dat, vom putea să îi testăm pe oameni pentru a identifica frecvența optimă a meselor, însă, între timp, cel mai bine este probabil să se opteze pentru ceea ce se simte“, a mai spus McKittrick.
