În timp ce în majoritatea localităţilor din mediul rural oamenii se plâng că nu există locuri de muncă şi că sunt nevoiţi să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun, în comuna mehedinţeană Şişeşti lucrurile stau exact invers, în special datorită unor afaceri din fonduri europene. În ultimii ani, au fost investite aproximativ patru milioane de euro în localitate, sumă care, spun autorităţile, nu ar fi putut fi strânsă în 26 de ani la bugetul local!
Comuna natală a lui Gheorghe Ionescu-Şişeşti este una dintre puţinele din judeţ care au reuşit să se dezvolte cu fonduri europene. Primele proiecte au fost pentru reînvierea tradiţiei olăritului în localitate. Dacă până în 1996 majoritatea localnicilor lucrau în bazinul carbonifer Motru sau în zona industrială a oraşului Drobeta Turnu Severin, după ce mineritul a început să se restructureze, unii dintre ei s-au pensionat ori au luat drumul străinătăţii. Cei care au rămas au început să se ocupe în special cu agricultura, dar au fost şi oameni care s-au întors la tradiţii, la arta olăritului, specifică acestei zone. Pentru a veni în sprijinul celor care rămăseseră fără un loc de muncă, autorităţile au apelat la fondurile europene. „Începând cu anul 2000, prin Banca Mondială, s-au alocat fonduri pentru revigorarea sectorului de ceramică şi am profitat de acest lucru. Acesta a fost primul proiect al Primăriei Şişeşti, prin care am reuşit să revigorăm acest sector. Apoi am beneficiat de alte două proiecte în cadrul programului transfrontalier cu Bulgaria în anul 2007. Un alt proiect, tot legat de ceramică, a fost în 2014, astfel încât în momentul de faţă avem cele mai bune condiţii ca produsele pe care le producem să corespundă cerinţelor cumpărătorilor“, a spus primarul Marian Răducan.
800.000 de euro, investiţi în salubritate
Tot cu bani europeni, primăria şi-a înfiinţat propriul serviciu de salubritate, demers în urma căruia s-a schimbat faţa aşezării. Dacă în trecut râurile erau invadate de gunoaie, iar aspectul comunei era unul neîngrijit, acum lucrurile s-au schimbat. „Am reuşit să facem serviciul de salubritate, în valoare de 800.000 de euro, prin care am achiziţionat o autospecială pentru colectat gunoaie, un tractor, 240 de containere de tablă de 1.100 de kilograme, 700 de pubele, presă de tocat deşeurile plastice, presă de balotat plasticele şi hârtia. Am încercat să colectăm deşeurile refolosibile în schimbul scăderii taxei de gunoi, care în momentul de faţă este de 7 lei pe gospodărie pe an, în loc de 9 lei de persoană pe membru de familie, cum există în alte localităţi care nu au serviciu de salubritate. Până în 2008, înainte de a accesa fondurile pe acest proiect, pe marginea râurilor erau numai gunoaie, şi, pe lângă faptul că localitatea arăta foarte urât, aveam probleme şi cu mediul, cu apele şi, practic, de aici am pornit. Momentan încercăm să convingem oamenii să aducă peturile, în schimbul unor tichete prin care să fie scutiţi de taxa de 7 lei“, a mai spus primarul Marian Răducan.
„Se poate învăţa carte şi în mediul rural“
Pe lângă serviciul de salubritate, în comuna Şişeşti a fost înfiinţat şi un serviciu pentru situaţii de urgenţă, prin care au fost achiziţionate o autospecială, un cort pentru dezastre, dar şi echipamentele necesare pentru cei 30 de voluntari care fac parte din acest serviciu. Totodată, printr-un alt proiect a fost achiziţionat un buldoexcavator, iar în perioada următoare vor fi achiziţionate o basculantă şi un autogreder, astfel încât să se asigure toate reparaţiile pe infrastructură, drumurile de interes local fiind de aproape 100 km. Investiţii s-au făcut însă şi în grădiniţe, şcoli, dar şi în liceul care a fost reînfiinţat în anul 1998. „La Şişeşti a existat liceu în perioada 1964-1972, care s-a autodesfiinţat în urma exodului populaţiei către mediul urban. În 1996, când au apărut primele ordonanţe din minerit şi o parte din oameni au rămas fără locurile de muncă, mi-am dat seama că mulţi dintre copiii lor erau sortiţi să nu mai poată să meargă mai departe spre Severin sau Motru, unde îi duceau ei la liceu, şi atunci am făcut demersurile pentru reînfiinţarea acestei unităţi de învăţământ, cu o clasă de matematică-informatică. În subordinea acestuia mai funcţionează Şcoala cu clasele I-VIII şi Grădiniţa cu program normal de la Noapteşa, Şcoala cu clasele I-IV Şişeşti şi Grădiniţa de la Şişeşti. Aproape 400 de elevi învaţă în total pe băncile acestui liceu şi ne mândrim că mulţi dintre cei care l-au absolvit au ajuns medici, profesori sau economişti în marile oraşe ale ţării şi au demonstrat că se poate învăţa carte şi în mediul rural şi pot face cinste aşezării“, a mai spus primarul.
Deficit de personal
O altă investiţie, tot cu bani europeni, a fost făcută într-o secţie de prelucrare a lânii. Aici există toată dotarea necesară, de la ac, până la instalaţia de vopsit şi de tors, iar autorităţile spun că aceasta va fi pusă în funcţiune după ce va fi realizată staţia de epurare, pentru care se aşteaptă finanţare. „Prin localitatea Şişeşti, primăvara se face trecerea turmelor de oi din Banat către munte, şi tunsul animalelor tot aici se face. Sunt munţi întregi de lână prin pădurile noastre şi, dacă am reuşi să dăm drumul la această secţie, sunt convins că vor veni ciobani şi din alte zone să aducă lână aici. Problema este că tinerele din ziua de azi nu mai sunt atrase de ţesut, de lucrul manual“, a mai spus primarul.
De altfel, există deficit de personal şi în alte sectoare. Autorităţile spun că această situaţie este generată de faptul că oamenii preferă să ia ajutorul social. „E o problemă pentru că acele ajutoare sociale care se acordă sunt mai mult în avantajul celor care beneficiază de ele şi în detrimentul societăţii pentru că se dau sume importante de bani pentru o zi sau două de muncă. Suntem în deficit la teracotă, la bolţari, dar nu se înghesuie nimeni“, a mai spus Marian Răducan.
În total, în ultimii ani au fost investite aproximativ patru milioane de euro în localitate, sumă care, spun autorităţile, nu ar fi putut fi strânsă în 26 de ani la bugetul local! Pentru gradul mare de absorbţie a fondurilor europene, localitatea a fost nominalizată la Bruxelles. „Per total, am avut 21 de proiecte depuse, iar 18 au fost finanţate. Dacă adunăm toate aceste proiecte şi îl adăugăm şi pe cel pe care urmează să îl semnăm pe Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Timişoara, suma depăşeşte patru milioane de euro, pe care, dacă o transformăm în lei, nu am fi reuşit să o asigurăm din veniturile proprii şi sursele atrase de la CJ în cei 26 de ani de când mă aflu în funcţia de primar. Când s-a încheiat programul 2009-2014 în cadrul BRCT Timişoara, am fost primii beneficiari care am primit punctajul cel mai mare de absorbţie, 98 la sută, fără a face nicio modificare la proiect, fapt pentru care acesta a fost nominalizat la Bruxelles, între cele mai bune proiecte ale Uniunii Europene, în cadrul programului de vecinătate pe Serbia“, a mai spus Marian Răducan.
