Campania de recuperare a restanțelor la vaccinarea antirujeolică scoate la iveală probleme vechi. Un medic din județul Olt este în situația de a nu mai putea vaccina, pentru că, nedorind să-și asume corvoada completării într-un program electronic, DSP Olt nu încheie contract cu acest medic.
Județul Olt are de recuperat puțin peste 1.000 de restanțieri la vaccinul antirujeolic, cei 243 de medici de familie fiind convocați vineri, 28 iulie 2017, la o ședință cu șefii DSP, CJAS și ai forului profesional, pentru a stabili strategia. În cadrul aceleiași ședințe au aflat că unul dintre colegi, care nu a fost prezent la întâlnire, refuză să semneze cu DSP contractul în baza căruia poate vaccina și că, din acest motiv, alt coleg ar trebui să preia această sarcină, recuperând și restanțele.
Medicul este Simona Marinela Croitoru, medic de 20 de ani în comuna Făgețelu, o localitate din nordul județului Olt. Spune că nu are nici o restanță, pentru că ultima vaccinare a făcut-o în urmă cu o lună-două, când i-au fost repartizate dozele de vaccin. De altfel, se declară pentru vaccinare, îi recunoaște importanța și spune că niciodată n-a refuzat acest act medical, doar că nu mai vrea să-și asume, date fiind condițiile în care lucrează, sarcina de a completa și raporta lunar o mulțime de date într-un alt program electronic (Registrul Electronic Național de Vaccinare), pe lângă enervantul SIUI, cu atât mai mult cu cât pe lista sa sunt aproximativ 600 de pacienți, peste 90% vârstnici. Nu are nici o gravidă în listă și nici un copil din segmentul de vârstă 0-1 an.
„Până acum, la Făgețelu nu s-a administrat vaccin?“
Medicul care a vaccinat dintotdeauna, raportând atât telefonic, cât și folosind modul vechi de raportare, prin registre, și completând actul medical în fișa pacientului, este contrariat de faptul că s-a făcut un caz din refuzul său.
„Sunt ortodoxă, sunt pentru vaccinare, dar nu în orice condiții. M-am săturat de hârțogării. Până acum nu s-a vaccinat la Făgețelu?! Ei nu s-au întrebat când au văzut că eu n-am primit nici un ban pentru administrarea de vaccin?! Nu vreau acel contract, nu mă pot obliga! Le-am spus că administrez în continuare vaccinul, le raportez cum am făcut-o și până acum, dar nu vreau ca lună de lună să stau să completez într-un nou program, indiferent că fac sau nu fac vaccin. Asta nu mai vreau! Noi le raportăm oricum și în scris, și telefonic, au oameni destui în DSP, pot să facă asta. Pentru noi sunt mai importante datele din calculator, constat, nu ce se întâmplă pe teren. (…) Problema se pune ca eu să încarc din urmă absolut toate datele pacienților cu privire la vaccinare. Cine e mama, cine e mama mamei, cu neamuri, cu de toate. Da’ cine sunt, frate, eu, bătaia voastră de joc?! Medicină când mai facem?! Nu e normal așa ceva, pot să decid ce fac cu timpul meu. Dacă ei sunt de acord ca de acum încolo să fac toate astea, foarte bine, dar din urmă nu mai vreau. Pentru cinci copii vaccinați la școală iau 50 de lei. Nu-i vreau, fac vaccinul fără bani, dacă sunt și ei de acord, cum am făcut și până acum. De fapt, asta e problema, că eu vreau să fac muncă voluntară. Dacă vrea alt medic să-și asume munca asta, să-și ia și banii, poate să o facă“, a declarat doctorița, contactată telefonic.
„Pe copiii între zero și un an îi trimit la consult de specialitate“
Discuția este mult mai largă, atrage atenția medicul, vorbind despre actul de vaccinare în sine, despre proceduri, despre responsabilitatea medicului și a părintelui, aspecte peste care, deși în această perioadă au loc în spațiul public discuții aprinse, se trece prea repede. Vaccinarea nu mai este ce-a fost, concluzionează medicul, insistând pe importanța implicării conștiente a tuturor celor implicați.
„Sunt obligată să pun părintele să semneze că este de acord cu vaccinarea. Cu alte cuvinte că-și asumă. Și-l înțeleg, nu e medic, ce să facă el, dacă vine la medic și eu îl pun să-și asume el o decizie medicală? Pe de altă parte, merg la școală să administrez vaccinul. Eu nu-l fac decât cu părintele de față. Sunt copii care nu se află pe lista mea de pacienți, nu-i cunosc, nu le cunosc istoricul medical. Nu e normal să fie părintele acolo, să-mi spună despre copil, ce afecțiuni are, alergii? Vaccinul trebuie administrat în condiții de siguranță, vremurile nu mai sunt aceleași“, spune medicul, mergând mai departe cu analiza. „Eu refuz să mai iau copii între zero și un an pe lista mea. De fapt, nici nu mai găsești în zonă așa ceva, copii mici și gravide, 90% sunt vârstnici. Și dacă-i iau, vă spun sincer, înainte de administrarea vaccinului îi voi trimite la consultație la medicul specialist, la pediatru. Nu e normal așa?“, spune medicul, rezumând, în final, motivul refuzului său de a semna contractul cu DSP: „Sunt nevoită să vin la ora 6.30 în cabinet, să urc consultațiile în SIUI. Ei spun că merge, noi spunem că nu merge, pacienții așteaptă la ușă. Cât poți să-i ții, sunt oameni bătrâni, bolnavi, care au venit de la nu știu câți kilometri pentru că localitatea noastră se întinde pe 45 de kilometri pătrați. Vă spun sincer, ies cu laptopul în pridvor să am conexiune. Am încercat toate rețelele mobile, pe fibră optică nu vrea operatorul, spune că nu se susține investiția pentru un singur client. Dacă cineva are internet la Făgețelu, să vină să completeze el în nu știu câte programe electronice“.
Medicul în cauză urmează să fie invitat la discuții, acest demers asumându-și-l, vineri, atât reprezentanții Societății Medicilor de Familie Olt, cât și cei ai Colegiului Medicilor, DSP Olt și CJAS Olt.
În județul Olt, de la declanșarea epidemiei de rujeolă s-au înregistrat 114 cazuri de boală, în cea mai mare parte cu forme ușoare și medii, și nici un deces. Rapartizarea pe medii urban și rural este următoarea: 53 cazuri mediul urban, 61 cazuri mediul rural. Deși s-a vorbit foarte mult despre faptul că membrii etniei rome ar fi avut un rol decisiv în răspândirea bolii (care, a menționat medicul-șef al DSP Olt, dr. Marinela Madan, are la bază genotipul B3, de import), în Olt, din totalul cazurilor doar 33 de pacienți sunt membri ai acestei etnii. Pe de altă parte, tot din total, mai mult de un sfert dintre pacienți au contractat boala în spital.
Medicii de familie au de recuperat aproximativ 1.000 de restanțieri la administrarea vaccinului antirujeolic. Rata de vaccinare, la prima doză, este de 96,23% în rural și 88,03% în urban, iar la a treia doză, de 93,64% în rural și de doar 73% în urban (conform datelor rezultate dintr-un studiu realizat de DSP Olt la începutul acestui an).
