Reabilitarea termică din fonduri europene a blocurilor din Craiova i-a explodat primăriei în față. Locatarii din puținele blocuri reabilitate s-au trezit cu sume de plată uriașe, pe care refuză acum să le achite. După calculele făcute de primărie, partea de cofinanțare a proprietarilor pentru reabilitarea unui apartament a depășit, în unele cazuri, 20.000 de lei. Dacă la aceasta adăugăm și cofinanțarea din partea Uniunii Europene și a guvernului, reabilitarea unui apartament a ajuns și la 45.000 de lei. Suma de plată pentru fiecare proprietar a crescut foarte mult și din cauza faptului că primăria a pierdut o parte din fondurile europene, deoarece firmele care au câștigat contractele de execuție nu au finalizat lucrările la timp. În loc să suporte ea aceste cheltuieli neeligibile, primăria le-a pasat asociațiilor de proprietari, implicit fiecărui proprietar de apartament, în schimbul promisiunii că va recupera banii de la firmele vinovate după ce le va da în judecată. În realitate, primăria nu are nici o garanție că va câștiga procesele. Un lucru este sigur, însă. Chiar dacă nu recunosc sumele calculate de primărie, proprietarii sunt obligați să plătească banii. Altfel, pot fi executați silit de municipalitate.
Despre reabilitarea termică a blocurilor a început să se vorbească încă din anul 2012. Primarul de atunci, Olguța Vasilescu, promitea că locatarii din tot orașul vor beneficia de reabilitare gratis, deoarece totul se va deconta din fonduri europene. GdS atrăgea atenția la vremea respectivă că promisiunea nu se susține, întrucât ghidul de finanțare europeană prevedea o finanțare de doar 60% din banii Uniunii Europene. Restul cădea în sarcina asociației de proprietari și a primăriei. Locatarii au fost circumspecți la aflarea acestei vești și nu s-au înghesuit să se înscrie în program, motiv pentru primar să-i facă mincinoși pe jurnaliști. „Vine un prostovan de jurnalist şi le spune oamenilor că ei trebuie să plătească reabilitarea“, acuza primarul în cadrul ședinței de consiliu local din decembrie 2013. Jurnaliștii au avut, din nou, dreptate, iar efectele se văd acum: facturi de zeci de mii de lei pentru unele apartamente, o parte din sumă fiind din vina primăriei, incapabilă să forțeze firmele care au executat lucrările să termine treaba la timp. După ce a dat vina pe jurnaliști, primarul a intrat în conflict și cu Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, organismul prin care documentațiile necesare ajungeau la avizat la București. Vasilescu a acuzat ADR că a întârziat depunerea documentelor la ministerele de resort, dar, în realitate, primăria nu reușea să strângă de la asociații documentele necesare. Și, uite așa, dosarele se plimbau dintr-o parte într-alta. Într-un final, primăria a găsit două asociații de proprietari dispuse să intre în programul de reabilitare termică, lucru pe care acum îl regretă. Nu că programul în sine nu este benefic, ci din cauza bâlbelor din primărie care acum îi ard rău la buzunar.
Municipalitatea a reușit, într-un final, să scoată la licitație reabilitarea termică a blocurilor M din cartierul 1 Mai din zona Ciupercă, dar contractele au fost semnate foarte târziu, în cursul anului 2015. Termenul-limită de cheltuire a banilor europeni era decembrie 2015, deci mai erau la dispoziție câteva luni. Orice sumă cheltuită după 31 decembrie 2015 nu mai putea fi decontată. Cele două firme care au câștigat lucrările sunt AB Tehnica din Ișalnița, cunoscută pentru lucrările de la stadionul de atletism, și Remex, cunoscută pentru contractul de reabilitare a ambulatoriului de specialitate de la Spitalul Județean de Urgență Craiova. În total, 17 blocuri din cartierul 1 Mai trebuia reabilitate rapid pentru a nu se pierde banii europeni. Lucrările au început, s-au și finalizat, dar nu la timp, ci pe la jumătatea anului 2016. Primăria a tras linie, a calculat, iar zilele acestea a trimis asociațiilor de proprietari tabelele cu sumele defalcate pe fiecare apartament în parte. Din acest moment a început scandalul.
Cum se plătesc banii
Pentru a înțelege cât de mari sunt costurile cu reabilitarea termică pe care sunt obligați să le suporte locatarii, trebuie explicat pe scurt mecanismul de finanțare a proiectului. De exemplu, în cazul ideal al finalizării la timp a lucrărilor, dacă reabilitarea unui bloc costă 100.000 de lei, 60.000 de lei (60%) suportă Uniunea Europeană, iar asociația și primăria împart între ele diferența de 40.000 de lei (40%) în procente care variază în funcție de veniturile locatarilor din acel bloc. Dacă mai mult de jumătate dintre locatari au un venit lunar net pe membru de familie de peste 350 de euro, dar sub 500 de euro, primăria suportă doar 10% din diferența de 40%, iar asociația suportă 30%. Dacă venitul este peste 150 de euro, dar sub 350 de euro, cotele de cofinanțare sunt: primăria – 20%, asociația – 20%, iar dacă venitul este sub 150 de euro, primăria contribuie cu 30%, iar asociația cu 10%. În oricare dintre situații, cota asociației o plătește primăria, apoi își recuperează banii de la fiecare proprietar într-o perioadă de zece ani. Oarecum la fel se întâmplă și cu sumele declarate neeligibile, care trebuie plătite de asociație sau primărie, proporțional cu procentele de cofinanțare. Dacă, de exemplu, o sumă de 100.000 de lei este declarată neeligibilă, asociația plătește 10, 20 sau 30%, așa cum s-a angajat prin contract în cazul sumelor eligibile. Primăria își recuperează apoi banii, după același principiu, în zece ani. Nu este clar dacă Primăria Craiova a plătit sumele declarate neeligibile, dar este sigur că le cere asociațiilor acești bani în schimbul promisiunii că va da firmele în judecată și îi va recupera de la ele. Conform contractelor prin care asociațiile au împuternicit primăria să demareze proiectul de reabilitare termică, primăria se obligă „să finanțeze toate costurile neeligibile ale proiectului (…) cu recuperarea ulterioară de la asociația de proprietari a cheltuielilor neeligibile ce îi revin acesteia“. Într-o adresă trimisă asociațiilor de proprietari acum trei săptămâni, primăria le cere președinților să aprobe tabelele cu sumele de plată în cadrul adunărilor generale. „Vă rugăm ca până pe data de 25.07.2017 să ne transmiteți hotărârea Adunării Generale de aprobare a sumelor defalcate, anexate la prezenta adresă“, se arată în documentul de la primărie. Municipalitatea cere apoi mandatare pentru a recupera banii de la firme. „În conformitate cu clauzele contractului de achiziție publică de lucrări, există posibilitatea recuperării de la executant a valorii finanțării nerambursabile care ar fi putut fi obținută dacă respectivele lucrări ar fi fost efectuate în perioada de eligibilitate a acestora (…)municipiul Craiova demarând deja procedurile legale în acest sens (…) Vă solicităm să mandatați Municipiul Craiova să reprezinte proprietarii apartamentelor reabilitate în litigiile având ca obiect recuperarea cheltuielilor devenite neeligibile din vina executantului AB Tehnica după data de 31.12.2015“, mai spune primăria, care trece apoi la amenințări la adresa locatarilor: „În cazul în care nu vom primi aceste hotărâri (…) Direcția Elaborare și Implementare proiecte va proceda la transmiterea acestor sume defalcate pe fiecare proprietar către Direcția de Impozite și Taxe în vederea impunerii taxei de reabilitare termică“. În traducere liberă, cine nu plătește, va fi executat silit, așa cum scrie și în contractul semnat de asociații cu primăria la articolul 7, alineatul 8: „Taxa de reabilitare termică se urmărește și se execută silit de Direcția de Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Craiova (…) termenele de plată fiind 31 martie, respectiv 30 septembrie ale fiecărui an fiscal“.
De la 2.000 – 3.000 de lei la peste 10.000 de lei
O dată afișate tabelele cu sumele de plată pe ușile blocurilor, locatarii s-au dus peste președinții de asociații de proprietari să le ceară socoteală. Unii dintre ei spuneau că inițial a fost vorba de 2.000 – 3.000 de lei, nicidecum de peste 10.000 de lei, iar în unele cazuri peste 20.000 de lei în condițiile în care nu li se montaseră geamuri PVC cu termopan. În plus, au mai spus oamenii, unele lucrări trecute în deviz și plătite nu fuseseră efectuate. Revoltat, un locatar din blocul M13 din cadrul Asociației nr. 16 – 1 Mai a făcut o adresă către primar în care enumera zeci de lucrări neefectuate, dar introduse la plată.
Emilia Tenț, din blocul M21, este unul dintre locatarii nemulțumiți de sumele repartizate de primărie, chiar dacă are de plată 7.700 de lei, cu mult sub alte apartamente. „Este o sumă extraordinar de mare. La început au spus că va costa în jur de 2.000 – 3.000 de lei. Noi nu am semnat nimic, nici la recepție nu au venit cu un deviz să vedem și noi care sunt prețurile. Ne-am trezit lunea trecută cu un tabel pe ușa blocului. Nu o lăsăm așa!“, a spus ea. Pentru Marin Bălan din blocul M26, suma de 6.830 de lei este „fabulos de mare“. „Nu ne așteptam, toți suntem revoltați. Sunt o serie de lucrări trecute în deviz, dar neexecutate, cum ar fi înlocuirea țevilor și a robineților care nu a fost făcută, dar a fost trecută la plată. Și sunt mai multe, încă nu le-am trecut pe toate“, a spus el, dând exemplu un apartament de la parter, care are de plată 27.000 de lei și care figurează cu balcon îmbrăcat, deși nu are balcon. „Ni s-a promis una și am ajuns la alta“, concluzionează el.
10.000 de euro reabilitarea unui apartament
Locatară în blocul M26, Valentina Dumitru figurează de plată cu suma de 27.000 de lei. Spune că apartamentu îl are pe firmă și că nu i-a spus nimeni dacă este sau nu eligibilă. Conform ghidului de finanțare, bani europeni au primit doar apartamentele cu destinație de locuință. Cei care au firme sunt obligați să plătească integral costurile. „Eu am cea mai mare sumă de plătit din asociație. Apartamentul îl am pe firmă. M-am uitat pe tabel și am văzut că toată cheltuiala neeligibilă este pe 2016, deci cred că au pierdut fondurile. La mine nu au pus termopane. Celui de la 2 i-au pus și termopane. Eu nu am nici balcon. Nu a spus nimeni că vom suporta noi atât și că sunt sau nu eligibile, că altfel nici nu ne apucam. Noi, cu trei ani în urmă, am făcut tot blocul și am mai plătit 3.500 de lei de apartament. Deja ne făcuse termosistem. Și au venit pe urmă cu propunerea de la primărie că, vezi Doamne, avem fonduri europene, că ne pun materiale ignifuge, și am zis, bine, Domne. Ni le-a dat jos, ne-a stricat și pervazul, pentru că eu aveam totul pus nou, toată tocăria schimbată. Eu nu înțeleg care este cheia de repartizare, nu ne-a spus nimeni nimic. Totul este făcut din burtă, plus că ne-au ținut aproape doi ani, cu zgomot. Noi am semnat doar că vrem să ne facă, dar trebuia să vină cu un deviz, adică arată-mi pe ce plătesc eu 27.000 de lei, trebuia să vină la fiecare apartament. Ce facem dacă nu avem bani? În cât timp plătim acești bani? De la primărie nu a venit nimeni la ședințele asociației să ne explice“, a spus Valentin Dumitru.
Nemulțumit este și președintele Asociației nr. 15 – 1 Mai Stadion, Șeicaru Constantin, peste care au venit oamenii să ceară socoteală. „Toată munca pe care am depus-o a fost să facem acte, să mergem la fiecare locatar, să luăm nivelul salariilor locatarilor de pe scară. Sumele sunt foarte mari. Înțelegerea cu primăria a fost să nu trimită tabelele la secția financiară până când nu vin să stăm de vorbă cu oamenii, să vedem dacă ceea ce au prins în deviz este adevărat. Ne-am trezit în fața faptului împlinit, au venit (primăria- n.r.) cu acele liste pe care le-am afișat, locatarii s-au alarmat și am încercat să facem ședință, să vină cineva să ne explice de unde au apărut aceste sume. Noi nu zicem că nu plătim, dar vrem să știm și noi pentru ce plătim. Au băgat în devize lucrări care nu s-au făcut. Să vină primăria să lămurească această situație“, a spus Constantin Șeicaru.
Unele dintre cele mai mari sume pe fiecare apartament sunt la blocul M13. Conform tabelului, doar două apartamente din 14 au de plată circa 7.200 de lei. Majoritatea depășesc 13.000 de lei. Costurile au fost mărite, deoarece, conform calculelor primăriei, valoarea sumelor neeligibile este foarte mare. La trei din cele 14 apartamente, suma neeligibilă este mai mare decât cea eligibilă, iar la celelalte este apropiată de cea eligibilă. Costul mediu al reabilitării unui apartament în acest bloc este de 30.000 de lei. La alte blocuri, cum este M19, reabilitarea unui apartament a ajuns și la 45.000 de lei (10.000 de euro).
Firmele recunosc întârzierea, dar atacă primăria
Reprezentanții celor două firme spun că știu de problemele legate de reabilitarea termică și au precizat că se judecă cu primăria pentru că le-a imputat sume exagerate. „Întârzierile lucrărilor față de graficele inițiale au fost cauzate de unele motive tehnice ce au intervenit în derularea contractului, ce nu au fost din vina noastră. Astfel au existat neconcordanțe între documentația tehnică de execuție pusă la dispoziție de beneficiar pentru executarea lucrărilor și situația reală din teren constatată și însușită de ambele părți în timpul execuției contractului“, au spus reprezentanții Remex. Întrebați dacă primăria le-a impus penalizări de întârziere, Remex a precizat că se judecă pentru acest lucru. „Inițial ne-a fost transmisă o factură neînsoțită de justificări sau explicații, aceasta a fost restituită, apoi retransmisă de către PMC și refuzată la plată de către noi neavând nici un suport. Ulterior ne-a fost transmis un document primar ce a fost contestat în instanță, procedura aflându-se în desfășurare“, au mai spus reprezentanții Remex. Cei de la AB Tehnica au recunoscut că întârzierile au apărut din cauza lor, dar au explicat că acest lucru s-a datorat unor furnizori care nu au mai livrat materialele necesare. Și ei se judecă cu primăria care le-a cerut penalități de întârziere, considerate exagerate de către firmă.
GdS a încercat să obțină și punctul de vedere al primăriei. Ne interesa în primul rând graba de a-i înregistra pe locatari cu sume de plată la taxe și impozite știind că ele pot fi executate silit și lipsa de comunicare reclamată de locatari și reprezentanții asociațiilor de proprietari. Și mai era ceva de aflat. De ce i-a împovărat primăria pe locatari cu sume neeligibile cauzate de lipsa ei de fermitate în relația cu firmele și nu a așteptat să recupereze mai întâi banii de la firme, așa cum îi ademenește pe locatari? Primăria nu a oferit un răspuns până la închiderea ediției.
