6.7 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateAvertismentul Dr. Cristina Călărașu, specialist pneumolog: „Explozie“ de cancere bronhopulmonare

Avertismentul Dr. Cristina Călărașu, specialist pneumolog: „Explozie“ de cancere bronhopulmonare

Cristina Călărașu, medic specialist pneumolog, vorbește despre afecțiunile pulmonare
Cristina Călărașu, medic specialist pneumolog, vorbește despre afecțiunile pulmonare

În România, se estimează că aproximativ un milion de persoane suferă de astm, numărul acestora fiind în continuă creştere. Incidenţa cancerului bronhopulmonar, comparativ cu alte tipuri de tumori canceroase, este ridicată, cu peste 7.300 de cazuri noi înregistrate anual. Boala pulmonară obstructiv cronică (BPOC) este una dintre afecţiunile ce reprezintă o problemă gravă de sănătate publică în România. Se estimează că în țara noastră ar fi un milion de persoane care suferă de BPOC, dar numai 100.000 sunt diagnosticate cu această boală. Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză (TBC) din Uniunea Europeană, iar în țara noastră fumatul omoară aproximativ 33.000 de persoane anual. Numărul pacienților doljeni diagnosticați cu boli pulmonare este în creștere. Dr. Cristina Călărașu vorbește despre aceste probleme, dar și despre posibilitățile de tratament.

GdS: Bolile pulmonare afectează tot mai mulți români, dacă ne uităm în statistici. Care sunt afecțiunile pe care le întâlniți cel mai des la pacienții dumneavoastră?
Cristina Călărașu: Numărul pacienților care se adresează cabinetelor de pneumologie a crescut foarte mult. Și medicii de familie sau de altă specialitate îi trimit mai des către noi dacă observă că după un tratament de o săptămână cu antibiotic, pentru cei care au avut infecții respiratorii, de exemplu, nu s-a remis simptomatologia Sunt și pacienți care vin de bună voie sau cei care suferă de afecțiuni cronice și vin pentru evaluări, dar asta se întâmplă mai puțin decât ar trebui. Pacienții diagnosticați cu astm sau BPOC (boala pulmonară obstructiv cronică) ar trebui să vină să fie investigați din punct de vedere al sănătății plămânului și al complianței la tratament cam o dată la trei luni, dar asta se întâmplă rar. Ei revin abia după un an, când devin din nou simptomatici, și spun că au nevoie iar de tratamentul inhalator, acel tratament cu spray-uri.
GdS: De ce credeți că există în continuare acea reticență a pacientului român de a merge la medic preventiv, atunci când încă nu îl doare nimic?
C.C.: Tocmai pentru că nu doare. Pe ei îi sperie foarte tare momentul în care rămân fără aer. Dacă respirația este din ce în ce mai greoaie și dacă observă că nu pot să mai urce două etaje fără să se oprească, se sperie. Altfel, tot amână vizita la medic. Pe lângă lipsa de aer și șuieratul pe care îl aude în momentul în care respiră, ar trebui să îl îngrijoreze tusea, care poate este mai frecventă în timpul nopții. Oboseala, lipsa aerului și tusea sunt principalele simptome pe care noi le urmărim. A crescut speranța de viață a pacienților și numărul de pacienți diagnosticați este automat mai mare. În zona noastră a fost și combinatul, și poluarea care influențează mult starea de sănătate. Expunerea la poluanții din atmosferă și fumul de țigară determină o îmbătrânire mai avansată a plămânului și automat apar simptomele. Oamenii vin la noi, îi investigăm, îi diagnosticăm, îi tratăm, dar cei care suferă de afecțiuni cronice trebuie să înțeleagă faptul că tratamentul este pentru toată viața.

„Sunt foarte mari distrucțiile pulmonare apărute din cauza etnobotanicelor“

GdS: Cât de mult afectează poluarea sănătatea plămânilor?
C.C.: Nu avem mijloace directe de evaluare a nivelului de poluare din jurul nostru. Lucrul pe care ar putea să îl facă pacientul pentru el, dacă fumează, este să renunțe, pentru că pune în pericol și sănătatea celor din jur. Există un risc de patru ori mai mare pentru fumătorii pasivi de a face cancere bronhopulmonare și cumva este o „explozie“ de cancere bronhopulmonare în ultima perioadă. Speranța de supraviețuire este destul de mică, supraviețuirea la cinci ani se presupune că este undeva la 49% din cazuri. Este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la bărbați și pe locul trei ca incidență în cazul femeilor, iar la femei este în creștere. Dacă tusea este tot mai frecventă, dacă este asociată cu scăderea ponderală și pacientul este mult mai obosit, ar trebui să facă o radiografie pulmonară. Pacientul care tușește mai mult de trei săptămâni ar trebui să facă o radiografie pulmonară.
GdS: Tot mai mulți tineri, chiar copii, fumează. Cât de mare este pericolul pentru cineva care începe să fumeze de la 12-14 ani?
C.C.: Foarte periculos este mai ales consumul asociat cu etnobotanice. Sunt foarte mari distrucțiile pulmonare apărute din cauza etnobotanicelor, ei nu conștientizează că pentru cinci minute de stare euforică rămân cu simptome pentru toată viața. Cei care se pot implica, ar trebui să o facă mai mult și să dezvolte programe, să îi ajute pe cei care vor să se lase de aceste vicii. Fumatul este factor de risc și pentru afecțiunile cerebrovasculare. Componentele fumului de țigară odată ajunse în plămân afectează capacitatea de apărare a plămânului, încarcă foarte mult macrofagul (una dintre cele trei celule fagocitare ale sistemului imunitar – n.r.). Sunt peste 500 de substanțe carcinogene pe care le conține fumul de țigare, asta este demonstrat științific. Nicotina, principalul vinovat din fumul de țigară, se consideră că dă o dependență apropiată de cea dată de cocaină.

„Dacă pacientul tușește trei săptămâni, ar fi bine să meargă la un medic“

GdS: Când se recomandă radiografia pulmonară și care sunt efectele adverse pe care le poate avea o astfel de investigație?
C.C.: Radiografia pulmonară nu ajută doar la identificarea tumorilor pulmonare. Ea ajută și la depistarea tuberculozei. Dacă pacientul tușește trei săptămâni, ar fi bine să meargă la un medic și să facă o radiografie pulmonară, dacă specialistul îi recomandă. Dacă problemele continuă, poate să meargă să facă un examen de spută, care se poate face acum și în Ambulatoriul Spitalului de Boli Infecțioase din Craiova. Dacă radiografia ridică suspiciuni, are indicație de evaluare bronhoscopică, nu este o evaluare dureroasă. Pacienții sunt speriați să nu se expună unei cantități de radiații foarte mari când fac această radiografie, nu este însă cazul, pentru că aparatele sunt din ce în ce mai performante.
GdS: Decontează statul o astfel de investigație?
C.C.: Dacă pacientul este internat, face radiografia în decursul spitalizării, gratuit. Dacă este în ambulatoriu, trebuie să se programeze și, în funcție de programare și de plafonul de la Casa de Asigurări de Sănătate, poate să nu plătească. Dacă nu vrea să aștepte, atunci este nevoit să achite valoarea investigației.

Reabilitare respiratorie la Spitalul de Boli Infecțioase

GdS: BPOC este una dintre cele mai frecvente afecțiuni pulmonare. Problema este că mulți pacienți sunt încă nediagnosticați. Ce simptome ar trebui să îi trimită la medic?
C.C.: Este adevărat, mulți sunt încă nediagnosticați. Se face evaluare spirometrică pentru diagnosticare. Este o afecțiune cronică. Important este și ce facem după ce am pus diagnosticul, cum sfătuim pacientul să își modifice stilul de viață astfel încât să își îmbunătățească volumele și debitele pulmonare, asta pe lângă medicația pe care o recomandăm. Pacientul trebuie educat ce înseamnă boala, mulți o confundă cu bronhopneumonia. Sunt bolnavi care tușesc, dar și unii care au mai degrabă senzația de lipsă de aer. Simptomele pot să apară din cauza fumului de țigară, a poluanților, mai ales în cazul celor care au lucrat cu diluanți, vopseluri, la combinat cu diverse substanțe chimice. Și pentru cei care trăiesc la țară și se încălzesc cu lemne, expunerea la fum este considerată la fel de periculoasă. De cele mai multe ori, depistăm pacienți când boala este avansată.
GdS: De multe ori este recomandată reabilitatea respiratorie. Ce presupune mai exact și unde pot să beneficieze pacienții doljeni de acest program?
C.C.: Prin acest program ei învaţă să își folosească toată musculatura respiratorie. Ședințele se poate face în cabinetele de kinetoterapie. Există și la Spitalul de Boli Infecțioase cabinet de reabilitatea respiratorie. Mulți dintre pacienții internați acolo sunt învătați cum să își folosească musculatura respiratorie. În felul acesta, ei își înțeleg mai bine boala și se pot ajuta. Programul durează minimum șase săptămâni, iar la sfârșit progresele sunt vizibile. Sunt învățați și cum să continue exercițiile acasă.

„România, pe lângă multele saline renovate, are și cele mai bune zăcăminte de sare“

GdS: Cât de benefică este salina pentru pacienții care suferă de afecțiuni pulmonare?
C.C.: Salina este o opțiune foarte bună pentru pacienții cu astm, BPOC, cu fibroze, bronsiectazii, afecțiuni din sfera ORL: rinite, polipi. Sunt bune atât salinele de adâncime, cât și cele de suprafață. România are cele mai multe saline de adâncime, au fost evaluate peste 20 de saline. Cea mai apropiată de noi este în zona Ocnelor. Există și varianta salinelor de suprafață. Se pot găsi și în Craiova, sunt pacienți care merg și constată beneficiile. Multe dintre saline au și paturi pentru pacienți. Nu toată lumea poate însă să meargă la salină, nu pot merge cei cu infecții respiratorii acute, cei cu cancer sau cu afecțiuni tiroidiene care nu sunt stabilizate, pentru că în pereții de sare există și iod, potasiu, magneziu, care pot să destabilizeze anumite afecțiuni. Și pentru stările de astenie sau pentru cure de remineralizare a organismului poate fi indicată o cură de salină, care durează 12-16 zile. Salina diminuează inflamația care se află la nivel pulmonar și ajută la îndepărtarea secrețiile. Practic, completează ceea ce face tratamentul medicamentos. România, pe lângă multele saline renovate, are și cele mai bune zăcăminte de sare. În Rusia, minereul conține 60% sare, iar la noi proporția ajunge și 98% pentru salina Praid.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS